01/11/2022
DESPRE CAUZELE EMOȚILOR 🤪
⠀
Să vorbim despre emoțiile neplăcute - furie, agresivitate. Aceste sentimente pot fi numite distructive, deoarece distrug atât persoana însine (psihicul său, sănătatea), cât și relațiile sale cu alte persoane.
⠀
De ce apare furia?😤
⠀
Psihologii răspund la această întrebare într-un mod oarecum neașteptat: furia este un sentiment secundar și vine din experiențe de alt tip, cm ar fi durerea, frica, resentimentele. Așadar, putem plasa experiențele durerii, resentimentelor, fricii, supărării sub sentimentele de furie și agresivitate, drept cauze ale acestor emoții distructive.
⠀
Prin urmare, nu sunt ușor de exprimat, de obicei sunt evitate sau ascunse.
⠀
De ce? De regulă, din cauza fricii de umilire de a parea slabi. Uneori nici nu le conștientizam („Sunt doar supărat, dar nu știu de ce!”). A ascunde sentimentele de resentimente și durere este adesea învățată încă din copilărie. Probabil, ai auzit de mai multe ori cm tatăl îl instruiește pe băiat: „Nu plânge, este mai bine să înveți cm să răspunzi!”
⠀
Ce cauzează sentimentele „dureroase”?🥺
⠀
Psihologii dau un răspuns foarte clar: cauza durerii, a fricii, a resentimentelor se află în neimplinirea nevoilor. Fiecare persoană, indiferent de vârstă, are nevoie de hrană, somn, căldură, securitate fizică și așa mai departe. Acestea sunt așa-numitele nevoi organice. Sunt evidente și nu vom vorbi despre ele acum. Să ne concentrăm asupra celor care sunt asociate cu comunicarea și, într-un sens larg - cu viața unei persoane printre oameni.
⠀
Iată o listă aproximativă (în nici un caz completă) a unor astfel de nevoi:
O persoană are nevoie de: - a fi iubit, înțeles, recunoscut, respectat; - ca sa aiba succes - in afaceri, studiu, la locul de munca; - ca să se poată realiza, să-și dezvolte abilitățile, să se perfecționeze, să se respecte. Dacă nu există criză economică în țară, război, atunci, în medie, nevoile organice sunt mai mult sau mai puțin satisfăcute. Dar nevoile tocmai enumerate sunt întotdeauna în pericol!
⠀
Societatea umană, în ciuda mileniilor de dezvoltare culturală, nu a învățat să garanteze bunăstarea psihologică (ca să nu mai vorbim de fericire!). Și da, este o sarcină foarte dificilă. La urma urmei, fericirea unei persoane depinde de climatul psihologic al mediului în care crește, trăiește și lucrează. Și tot din bagajul emoțional acumulat în copilărie. Din păcate, încă nu avem școli de comunicare obligatorii.
⠀
Deci, orice nevoie de pe lista noastră poate fi nesatisfăcută, iar acest lucru, așa cm am spus, va duce la suferință și, eventual, la emoții „distructive”. Să luăm un exemplu. Să presupunem că o persoană este foarte ghinionista: eșecurile urmează unul d**a altul. Aceasta înseamnă că nevoia lui de succes, recunoaștere, poate respectul de sine nu este satisfăcută. Ca rezultat, el poate dezvolta dezamăgire persistentă în abilitățile sale sau depresie, sau resentimente și furie față de „vinovați”. Și acesta este cazul oricărei experiențe negative: în spatele ei vom găsi întotdeauna o nevoie neîmplinită.
⠀
Psihologii au dedicat multe cercetări unor astfel de experiențe despre sine. Ei le numesc diferit: autopercepție, imagine de sine, autoevaluare și mai des, stima de sine. Poate cea mai potrovita notiune a dat-o V. Satir. El a numit acest sentiment complex și dificil de transmis un sentiment de valoare de sine.
⠀
Oamenii de știință au descoperit și dovedit mai multe fapte importante. În primul rând, au descoperit că stima de sine (vom folosi acest cuvânt mai familiar) afectează foarte mult viața și chiar destinul unei persoane.
Un alt fapt important: temelia stimei de sine este pusă foarte devreme, chiar în primii ani de viață ai unui copil, și depinde de modul în care părinții îl tratează.
⠀
Legea generală aici este simplă: o atitudine pozitivă față de sine este baza supraviețuirii psihologice. Nevoi de bază: „Sunt iubit!”, „Sunt bun!”, „Pot!”.
⠀
Toate acestea formeaza - un sentiment de bunăstare interioară și fericirea vieții!
⠀
Cu drag,
Part of you 💓💕