10/06/2026
Dacă l-ai întreba pe Andrei Mladen secretul succesului său, nu ți-ar răspunde cu o formulă magică, ci mai degrabă cu o glumă.
„Mă antrenez cam 12 ore pe zi”
După care râde și recunoaște că de fapt petrece doar o oră la board, în rest lucrează la ceva ce mulți ignoră: jocul mental.
Azi ocupă locul 3 în clasamentul național, dar povestea lui nu e una clasică.
A aruncat câteva săgeți în facultate, prin 2004, apoi și-a văzut de alte drumuri și dartsul a rămas o amintire. Până în septembrie 2022, când a intrat pe ușa Darts Club Timișoara. Restul e istorie. Și geografie, că Andrei a obținut performanțe prin mai toate orașele pe unde a jucat.
Când nu distruge tripla de 20, Andrei e inspector CNCIR. Sigur știți ce înseamnă: Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune. Inspectează macarale, ascensoare, platforme, elevatoare, și tot felul de utilaje care l-au ridicat în clasament.
Când nu e la serviciu sau la darts, e minifotbalist, adică joacă în Liga Județeană de Minifotbal. Pentru că, aparent, să stea liniștit nu e o opțiune.
La capitolul inspirație, Andrei îi apreciază pe campionul nostru Adrian Frim, și pe campionul mondial Luke Humphries.
La capitolul suporteri, competiția e acerbă: pentru titlul de fan numărul 1 se luptă soția Dana și fiul său cel mare Răzvan, care a moștenit și el pasiunea pentru darts.
Dintre realizări, Andrei vorbește cu mândrie despre titlul de Campion Județean și despre locul 3 Național, obținute în acest sezon. Dar dacă îl cunoști, îți dai seama repede că e genul de jucător care în loc să lustruiască trofeele din vitrină, preferă să adauge unele mai strălucitoare.
Iar următoarea țintă e deja setată: Echipa Națională a României.
Pentru Finala Campionatului Național, Andrei spune că vrea doar “să joace cât poate de bine”.
Genul de răspuns simplu și modest care ascunde sute de ore de muncă, sacrificii și încăpățânarea de a deveni cel mai bun.
Iar când meseria ta e să verifici macarale, ești obișnuit să privești mereu către nivelul următor.
Joc bun, Andrei! Ne vedem la tine acasă, în Timișoara!
