24/08/2026
Balonarea nu înseamnă automat că „nu îți priește” un aliment.
Și mai ales, nu înseamnă că trebuie să începi să elimini, pe rând, glutenul, lactatele, leguminoasele, fructele sau orice alt aliment pe care îl suspectezi.
Balonarea este un simptom. Iar simptomele digestive nu țin doar de ceea ce ai în farfurie. Intestinul și creierul comunică permanent prin axa intestin - creier, iar sistemul nervos poate influența motilitatea intestinală, secrețiile digestive și chiar modul în care percepem distensia și disconfortul abdominal.
Asta înseamnă că stresul, lipsa somnului, mesele luate pe fugă, anxietatea, un tranzit intestinal modificat sau dezechilibrele microbiomului pot contribui la ceea ce tu simți simplu ca: „mă balonez de la orice”. Și aici apare una dintre cele mai frecvente greșeli pe care le văd:
începem să eliminăm alimente la întâmplare. Până când alimentația devine din ce în ce mai restrictivă, fără să fi înțeles de fapt de unde vine simptomul.
În plus, unele dintre alimentele eliminate inutil sunt surse importante de fibre, prebiotice, polifenoli și alți nutrienți care susțin microbiomul și sănătatea intestinală.
Dacă balonarea este persistentă, abordarea corectă nu este să ghicești alimentul „vinovat”. Este să investighezi contextul: alimentația, tranzitul, microbiomul, stresul, somnul, ritmul meselor și eventualele cauze medicale.
Eliminările alimentare pot avea sens în anumite situații, dar trebuie să fie justificate, temporare și personalizate, ideal sub îndrumarea unui specialist.
Nu transforma fiecare simptom digestiv într-o listă nouă de alimente interzise.
Încearcă mai întâi să înțelegi ce încearcă organismul tău să îți transmită ☺.
Urmărește SOMA Institute pentru conținut educativ despre sănătate, longevitate și optimizarea stilului de viață - informații bazate pe știință, traduse în strategii pe care le poți integra în viața de zi cu zi.
