18/08/2026
Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” – Corbești, comuna Petriș, județul Arad
🏛️ Monument istoric – cod LMI: AR-II-m-A-00597
În satul Corbești, comuna Petriș, județul Arad, se păstrează una dintre vechile biserici de lemn ale Văii Mureșului: biserica ortodoxă cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice cu codul AR-II-m-A-00597.
Ridicată într-o perioadă în care comunitățile rurale își construiau lăcașurile de cult din materialele disponibile în pădurile din jur, biserica din Corbești păstrează până astăzi nu doar arhitectura tradițională din lemn, ci și o parte importantă din memoria comunității care a construit-o și a îngrijit-o de-a lungul generațiilor.
Istoria vieții religioase din Corbești este mai veche decât monumentul pe care îl vedem astăzi.
În 1755, documentele vremii consemnează că satul avea aproximativ 15 case, însă comunitatea nu avea încă preot și biserică proprie. Locuitorii mergeau pentru slujbe la biserica din Petriș.
În tradiția locală s-a păstrat însă amintirea unei biserici mai vechi, aflate pe locul cunoscut drept „Dâmbul Bisericii”, unde se află și un vechi cimitir. Această informație trebuie privită ca legendă locală, deoarece nu am identificat până acum un document care să confirme cu certitudine existența și datarea acelei construcții.
Un moment important apare în 1783, când comunitatea din Corbești a solicitat autorităților aprobarea pentru construirea unei biserici.
Câțiva ani mai târziu, în 1793, există deja o mențiune documentară a unei biserici din Corbești, într-o însemnare făcută pe o Evanghelie veche. Documentele și studiile istorice consultate confirmă astfel existența unei biserici în sat cel târziu la începutul anilor 1790.
Evidența CIMEC datează biserica în 1789, în timp ce unele documente și surse locale indică alte date, printre care 1793 sau 1795. O documentație recentă a comunei Petriș menționează chiar anul 1707, însă această datare nu se potrivește cu documentele istorice cunoscute privind comunitatea din Corbești și cererea de construire a unei biserici din 1783.
De aceea, nu considerăm responsabil să afirmăm că anul construcției este stabilit fără dubiu.
Putem spune însă că actuala biserică este datată de evidența CIMEC în anul 1789 și este documentată cu certitudine cel târziu în 1793.
🏗️ Arhitectura – lemn, meșteșug și simplitate
Biserica este construită din bârne masive de gorun/stejar, material disponibil în pădurile din această zonă.
Construcția păstrează caracteristicile arhitecturii tradiționale din lemn: bârne prelucrate manual, îmbinări tradiționale și o structură adaptată condițiilor locale.
Planul este dreptunghiular, cu absida altarului de formă poligonală, iar interiorul este împărțit în pronaos, naos și altar.
Deasupra pronaosului se ridică turnul-clopotniță, unul dintre elementele care dau bisericii silueta specifică vechilor biserici de lemn din această parte a țării. Turnul are aproximativ 12 metri înălțime.
Sursele de specialitate menționează în total șapte ferestre: trei în zona altarului, două în naos și două în pronaos.
Dimensiunile bisericii sunt de aproximativ 11–12 metri lungime și 5 metri lățime, ceea ce arată proporțiile reduse ale unui lăcaș construit pentru o comunitate rurală mică.
🎨 Pictura – Nicolae de la Lupșa Mare
Una dintre cele mai importante valori artistice ale bisericii este pictura interioară.
Aceasta este atribuită zugravului Nicolae de la Lupșa Mare, unul dintre zugravii importanți ai bisericilor de lemn din zona Munților Apuseni și a Văii Mureșului.
Pictura acoperă pereții interiori, bolta și iconostasul și se înscrie în tradiția picturii religioase realizate de zugravi itineranți, care se deplasau dintr-un sat în altul și lucrau direct în bisericile comunităților.
Sursele istorice consultate indică anul 1807 pentru pictarea bisericii de către Nicolae de la Lupșa Mare, însă alte documentații locale indică anul 1810. De aceea, până la verificarea unei inscripții originale sau a documentului primar, vom păstra anul cu această rezervă.
Prezența lui Nicolae de la Lupșa Mare este însă deosebit de importantă, deoarece același zugrav este legat de pictura mai multor biserici de lemn din această regiune.
Pictura bisericii din Corbești reprezintă astfel nu doar decorul interior al unui lăcaș de cult, ci și o mărturie a circulației meșterilor și a ideilor artistice între comunitățile românești de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea.
🔨 Reparații și transformări
Biserica a trecut de-a lungul timpului prin mai multe intervenții.
În 1890, este consemnată o intervenție importantă, prin care construcția a fost ridicată cu aproximativ un metru față de nivelul inițial al terenului. Lucrările sunt atribuite meșterului Nicolae Purcarin din Petriș.
În 1903, au fost efectuate alte lucrări de reparație, iar învelitoarea de șindrilă a turnului a fost înlocuită cu țiglă. Lucrarea este atribuită meșterului Tóth Ernő din Săvârșin.
Aceste intervenții sunt importante pentru înțelegerea modului în care comunitatea a încercat să păstreze biserica funcțională, adaptând-o în același timp la necesitățile și materialele disponibile la începutul secolului XX.
🕯️ O pictură care are nevoie de protecție
Trecerea timpului și intervențiile succesive nu au putut însă opri degradarea picturii.
Documentațiile recente privind patrimoniul comunei Petriș arată că pictura interioară se află într-o stare de degradare și necesită lucrări de conservare și restaurare.
Este una dintre cele mai importante provocări pentru viitorul monumentului, deoarece pictura reprezintă una dintre valorile sale artistice esențiale.
🛠️ 2025 – o intervenție pentru salvarea bisericii
În anul 2025, biserica din Corbești a trecut printr-o intervenție de urgență realizată în cadrul programului Ambulanța pentru Monumente și Asociația Biserici Înlemnite / The Wooden Churches Association
Problema era una serioasă: elementele de lemn de la baza turnului erau puternic degradate, iar structura turnului necesita intervenție pentru a putea fi păstrată în siguranță.
Lucrările au presupus ridicarea turnului și înlocuirea elementelor de lemn degradate, inclusiv a tălpilor de stejar. Au fost înlocuiți și o parte dintre căpriorii afectați.
Intervenția a urmărit folosirea unor tehnici tradiționale de prelucrare și îmbinare a lemnului, iar materialul nou a fost prelucrat manual pentru a se integra în structura existentă.
Biserica are nevoie și de oameni care să îi recunoască valoarea și să aleagă să o protejeze.
