16/11/2023
POSTUL ȘI PROTEINELE
Procurarea hranei a fost dintotdeauna cea mai mare provocare a omenirii. Mai puțin în vremurile noastre, când abundența alimentară este la un click distanță. Din păcate, conținutul de nutrienți este compromis, nu și valoarea calorică. Mult prea mare față de consumul energetic al omului modern, care are mașină, telecomandă, scări rulante, magazin la colțul blocului și program de lucru în fața laptopului.
Preparatele ultraprocesate, conținând prea mulți carbohidrați simpli și grăsimi trans, mezelurile cu conținut prea mare de grăsimi saturate și aditivi, schimbarea obiceiurilor legate de prepararea hranei, toate acestea justifică pe deplin bolile metabolice și celelalte care derivă de aici, cu procente generoase în populația generală. Ne-am deplasat, pe scara timpului și a existenței noastre, de la lupta pentru supraviețuire la descărcarea emoțiilor prin mâncare, respectiv mâncatul de plăcere ori de plictiseală.
Postul Crăciunului ne oferă un răgaz de 40 de zile de introspecție, reculegere și detoxifiere.
O provocare, însă, a perioadelor de post o constituie proteina din rația zilnică. Macronutrient extrem de important (nu că grăsimile sau carbohidrații nu ar fi), proteinele ne construiesc și ne repară în fiecare zi, participă activ la sinteza masei musculare, a hormonilor, enzimelor și altor substanțe utile corpului, asigură sațietatea pe termen lung. Din lipsa educației nutriționale, mulți oameni consideră că de proteină au nevoie doar sportivii. Sau că avem nevoie de cantități modeste pentru că știe corpul să o producă. Asta era o teorie a școlii vechi de nutritie, complet depășită azi, cu rezultate validate de studii serioase.
Din categoria "combinații alimentare" preferate de români în perioada postului", menționăm câteva mai uzuale:
- pâine cu fasole bătută
- salată de vinete cu pâine
- zacuscă cu pâine
- halva cu pâine
- cartofi cu pâine
- varză călită cu mămăligă
- pâine cu variante vegane bogate în uleiuri vegetale (pateuri).
Evident că, pe lângă conținutul dezechilibrat de nutrienți, vorbim și de un număr mare de calorii, astfel încât, după perioada de post vor apărea kilograme în plus și energie în minus.
Ce ar trebui să consumăm în post pentru a nu compromite compoziția corporală și pentru a ne simți în formă tot timpul?
Vom apela la toate sursele vegetale, respectiv:
- SOIA, cea mai importantă sursă de proteină completă (conține toți aminoacizii esențiali) și un raport optim proteină÷carbohidrat (70÷30).
O găsim pe piață sub mai multe forme: edamame (păstăile imature), tofu (brânza de soia), bobițele crocante, texturatul (granule, cuburi, șnitele), izolatul (perfect pentru shake-uri și smoothie-uri), laptele și iaurtul;
- Quinoa, de asemenea, o proteină completă, dar cu un raport inversat față de soia între proteină și carbohidrat;
- Leguminoasele: linte, năut, fasole (în special roșie, neagră, mung), mazăre, bob;
- Nuci și alte oleaginoase dar, din cauza conținutului mare de grăsimi, se recomandă moderație;
- Ciuperci. Ușor supraestimate din perspectiva conținutului proteic (3-6g proteine/100g ciuperci), acestea au o mulțime de beneficii pentru sănătate;
- Drojdia inactivă, semințele de chia și de cânepă, din categoria superalimentelor;
- nu în ultimul rând, există o serie de produse vegane cu etichetă nutrițională corectă și ingrediente curate, cm sunt cele de la Aivia, de la Inedit și unele produse de la Verdino.
Alimentele listate anterior vor fi însoțite de cantități suficiente de legume și salate, grăsimi sănătoase (ulei de măsline, măsline, avocado), de cantități moderate de orez integral și pâine integrală.
Un alt aspect de care ar trebui să țină seama cei care postesc îl constituie suplimentarea cu vitamina B12, care se găsește în carne. Pe lângă celelalte suplimente, pe care le luăm zilnic pentru a compensa carențele din alimentația curentă.
Să vă fie de folos!
