01/08/2021
Vreau să-ți prezint 4 mituri false din alimentație. Mituri care sigur ți-au pus piedici în procesul de slăbire. Așadar, sa începem:
Dulciurile îngrașă?
Deși ideea că dulciurile îngrașă este foarte des întâlnită, ea este falsă. În principiu, se bazează pe faptul că persoanele care mănâncă multe dulciuri sunt și supraponderale, dar dulciurile, de exemplu ciocolata, în sine, nu îngrașă. Ceea ce îngrașă este surplusul caloric repetat zile la rând. O ciocolată are în medie aproximativ 600 de kcalorii. Dacă menținerea noastră calorică este la 2000 de kcalorii și depășim acest număr cu ciocolata respectivă de 600 de kcalorii, atunci vom fi în surplus cu 600 de kcalorii.
Acest proces, repetat 10 zile la rând ar duce la un surplus de 6000 de kcalorii, care înseamnă aproape 1 kg de grăsime depozitat în corpul nostru. Dacă, în schimb, ne luăm din alimente nutritive 1000 de kcalorii și facem loc ciocolatei de 600 de kcalorii în meniul zilnic, am avea 1600 de kcalorii din alimente. Acest număr ar putea fi un mic deficit caloric(în funcție de câtă mișcare facem) și asta ar duce la o ușoară slăbire zilnică.
Deci totul se reduce la balanța calorică, nu la alimentele în sine. Orice aliment îngrașă dacă ne duce în surplus caloric. Și orice aliment cauzează slăbire dacă vine împreună cu un deficit caloric. De la această regulă trebuie să pornim de fiecare dată când abordăm ecuația greutății corporale și alegerea alimentelor.
Dar mâncatul seara?
Această idee are la bază argumentația că după ce am mâncat seara nu mai avem activitate ca să ardem caloriile respective și astfel corpul nostru va depozita tot ceea ce am mâncat ca grăsime. De aceea, cei care susțin această afirmație se feresc de carbohidrați și grăsimi alimentare seara, tocmai pentru a nu se depune ca grăsime corporală. De fapt, lucrurile stau altfel, cele două afirmații de mai sus fiind, evident, false. De fiecare dată când mâncăm corpul nostru va depune grăsime corporală, pentru că fiecare nutrient din alimente are rolul lui în organism.
Proteinele merg spre mușchi și celule, carbohidrații sunt folosiți pentru energie, iar grăsimile reglează nivelul hormonal și se depun ca grăsime corporală. Dar, ceea ce este esențial aici, este raportul dintre câtă grăsime depozităm din alimente și câtă ardem prin activitate fizică. Dacă în timpul zilei am avut activitate fizică intensă și am ars multe kcalorii, masa de seară poate să nu influențeze deloc grăsimea noastră corporală, tocmai pentru că deja am ars destule kcalorii și ne putem afla în menținere calorică sau deficit caloric. De aceea, mult mai important decât momentul zilei în care mâncăm, este cât mâncăm și ce mâncăm. Putem fi în surplus caloric cu doar o masă pe zi, micul dejun. Asta dacă atunci mâncăm 4000 de kcalorii și în ziua respectivă stăm în pat. La fel cm putem fi în deficit caloric cu 7 mese pe zi și cea mai mare dintre ele să fie seara, dacă toate cele 7 mese însumează 1500 de kcalorii iar noi am mers 5 km în acea zi și am ars 500 de kcalorii.
În acest fel vom fi în deficit caloric și vom slăbi. Încă o dată, trebuie să ne concentrăm pe lucrurile esențiale și nu pe detalii. Numărul de kcalorii rezervat pentru acea zi și nivelul de activitate fizică. După acestea două, câte mese avem pe zi și în ce moment al zilei le avem ține strict de preferința fiecăruia dintre noi.
Este esențial micul dejun?
Cred că majoritatea dintre noi am crescut cu ideea că micul dejun este cea mai importantă masă din zi. Pe mine sigur m-a influențat această idee foarte mulți ani. Până când am început să mă informez corect despre alimentație și am aflat că lucrurile nu stau chiar așa. Cei care susțin această idee consideră că micul dejun este cea mai importantă masă din zi pentru că după somn, corpul are nevoie de energie pentru a funcționa optim în decursul zilei. Este adevărat, dar nu este neapărat nevoie de alimente pentru asta.
Grăsimea corporală este sursa de energie a corpului care ne face să fim în stare să funcționăm foarte bine pentru orice activitate am avea de făcut. Apoi, această idee cu micul dejun este legată de cea cu mâncatul seara. Argumentația fiind că dacă avem un mic dejun consistent, nu vom mai fi tentați să mâncăm seara o masă mare. Dar, din nou, revenim la esență.
Totul depinde de câte calorii mâncăm în ziua respectivă, nu de momentul din zi. Iar pe multe persoane, un mic dejun copios îi face să fie somnoroși și moleșiți exact când e nevoie să fie activi și alerți, adică la locul de muncă. Așa a fost în cazul meu până am renunțat la micul dejun. Mâncam prima masă la ora 9-10 dimineața, iar apoi îmi era somn pe la ora 12. În concluzie, energia pentru activitățile fizice poate veni din grăsimea pe care o avem deja stocată pe corpul nostru și nu este esențial să vină din micul dejun.
În materie de îngrășare și slăbire nu are nici o relevanță micul dejun pentru că totul se reduce la kcaloriile din 24 de ore. Așa că singurul argument pentru micul dejun ar ține de preferința personală și de structura meselor fiecăruia dintre noi.
Contează combinarea alimentelor?
Foarte mulți nutriționiști susțin ideea că nu este ok să combini cartofii cu carnea la aceeași masă sau carbohidrații cu grăsimile. Prima pentru că proteinele din cele două alimente nu se potrivesc și se anulează una pe cealaltă, iar a doua deoarece carbohidrații cresc insulina, iar insulina fiind un hormon de depozitare a grăsimii, va depozita grăsimea din combinația cu carbohidrații. Prima idee este demonstrată ca fiind falsă de istoria oamenilor și de felul divers în care arată stilurile alimentare pe tot globul pământesc. Atât în Europa, cât și pe alte continente, combinațiile alimentare sunt dintre cele mai diverse și fără nici o regulă, iar acele persoane sunt perfect în regulă din punctul de vedere al sănătății. Ba mai mult, sportivii de performanță au un stil alimentar bazat în mare parte pe alimente precum cartofii sau pastele în combinație cu carne. Cea de-a doua idee este la fel falsă, deoarece deși insulina este eliberată în momentul în care mâncăm carbohidrați dar și proteine și este un hormon de depozitare a grăsimii, nu contează atâta timp cât balanța calorică este cea pe care o dorim.
Dacă suntem în deficit caloric, nu contează că insulina este crescută pentru că tot vom slăbi. La fel cm dacă suntem în surplus caloric dar nu combinăm carbohidrații cu grăsimile tot ne putem îngrășa, tocmai din cauza surplusului caloric. Din nou, aceste două exemple de mituri false sunt, de fapt, detalii inutile și greșite, care nu influențează deloc compoziția noastră corporală și greutatea pe care o avem. Și multe persoane au făcut greșeala de a se împiedica de aceste două idei și de a-și complica foarte multe stilul alimentar. Când, de fapt, tot ce trebuie să facem este să fim atenți la caloriile și nutrienții din alimente. Nu la combinațiile dintre ele. Combinațiile alimentare contează doar în felul cm ne simțim după o masă. Dacă avem vreo intoleranță este bine să evităm anumite alimente, la fel cm este bine să evităm o combinație alimentară dacă nu ne simțim ok. Dar, înafară de acest aspect de bun simț, restul nu contează in materie de îngrășare sau slăbire.
Dacă vrei să începi să slăbeșți acum, am pregătit pentru tine un Ghid de Nutriție, în care-ți explic pas cu pas ce ai de făcut ca să slăbeșți și să nu te mai îngrași înapoi, 100 de Planuri Alimentare concrete, ca să ai idei de rețete și un grup privat de facebook în care te voi ajuta personal să ai cele mai bune rezultate în procesul de slăbire.
Poți primi acces la tot pachetul dacă dai click aici:
https://horeagentea.com/ghidnutritie
