Dr. Stefan Busnatu

Home
Romania
Bucharest
Dr. Stefan Busnatu

Medic primar cardiolog, dedicat prevenției, cardiologiei intervenționale și recuperării cardiovasculare.
(2)

Promovez educația medicală bazată pe dovezi pentru o inimă mai sănătoasă.

05/11/2026

Astăzi, în sala de cateterism, așteptam o pacientă de 90 de ani pentru o coronarografie. Gândul m-a dus la o întâlnire de acum câteva zile, de la Campionatele Mondiale IFBB din Santa Susanna, Spania, unde am fost alături de lotul României.

Acolo l-am cunoscut pe domnul Toshisuke Kanazawa 🇯🇵, cel mai vârstnic participant: 90 de ani. Concurează la nivel de top din 1959, iar astăzi este independent, funcțional și face tot ce își dorește, inclusiv să urce pe scenă la un campionat mondial.

L-am întrebat care e secretul. Răspunsul a fost:
- de 50 de ani, alimentație tipic japoneză dar fără carne și pește
- fără fumat
- fără alcool
- odihnă
- gânduri pozitive și o perspectivă optimistă asupra vieții

Nicio rețetă miraculoasă. Doar lucruri simple, făcute consecvent, timp de decenii.

Pentru sănătate nu avem nevoie de schimbări radicale peste noapte. Avem nevoie de lucruri simple, puse în practică progresiv, câte unul pe rând.

04/11/2026

Donarea de sânge este unul dintre cele mai valoroase gesturi pe care le putem face pentru cei din jurul nostru. În fiecare zi, mii de pacienți depind de disponibilitatea sângelui donat: oameni care trec prin intervenții chirurgicale complexe, pacienți oncologici, victime ale accidentelor sau persoane aflate în situații medicale critice.
Am văzut de multe ori cât de importantă este disponibilitatea sângelui în momentele în care fiecare minut contează. Putem avea tehnologii medicale de ultimă generație, tratamente inovatoare și echipe medicale extraordinare, dar sângele nu poate fi fabricat. El poate veni doar de la un alt om care alege să ajute.

M-a bucurat azi să văd implicarea tinerilor studenți voluntari din rândul Societății Studenților în Medicină din București (SSMB și profesionalismul echipei Centrului de Transfuzie Sanguină București coordonate de dna Doctor Lucia Grijac.

Dincolo de actul medical, astfel de inițiative construiesc o cultură a solidarității și a responsabilității față de comunitate.
Felicitări tuturor studenților, organizatorilor și profesioniștilor implicați! Prin energia, empatia și dedicarea voastră, demonstrați că medicina înseamnă mai mult decât tratarea bolilor. Înseamnă și capacitatea de a mobiliza oameni pentru a salva alte vieți.

Mi-aș dori ca donarea de sânge să devină un gest firesc în societatea noastră, nu doar o reacție atunci când cineva drag are nevoie urgentă de ajutor. Nevoia de sânge este permanentă, iar fiecare donator contează.

Nu trebuie să fii medic pentru a salva o viață. Uneori, este suficient să întinzi mâna și să donezi sânge.
Donează sânge! Pentru cineva, gestul tău poate însemna un mâine.

04/11/2026

Poate o lovitură în piept să oprească o inimă ? Din păcate, da.

Tragedia petrecută pe terenul de fotbal, unde Jesús de Miguel, jucătorul echipei Tenerife, și-a pierdut viața la doar 30 de ani, după un impact violent cu portarul advers, readuce în atenție un fenomen cardiac rar, dar potențial fatal: commotio cordis.
Din perspectiva unui medic cardiolog, consider important să explicăm ce se poate întâmpla cu inima în urma unui traumatism toracic.

Ce este commotio cordis?

Este o situație în care un impact brusc asupra pieptului, produs într-un moment extrem de vulnerabil al ciclului electric cardiac, poate declanșa o aritmie malignă, cel mai frecvent fibrilație ventriculară, și implicit un stop cardiac.
Cu alte cuvinte, o inimă perfect sănătoasă din punct de vedere structural poate fi destabilizată electric de o lovitură primită într-o fracțiune de secundă.

Nu este nevoie ca inima să fie ruptă sau să existe o leziune anatomică evidentă. Problema este perturbarea brutală a activității sale electrice.

Ar putea fi aceasta explicația tragediei din Tenerife?

Este una dintre ipotezele medicale care merită luate în considerare, având în vedere impactul toracic urmat de stop cardiorespirator. Totuși, trebuie subliniat că diagnosticul de commotio cordis nu poate fi stabilit doar din imaginile accidentului sau din informațiile apărute în presă. Alte leziuni traumatice și cauze cardiace trebuie excluse prin investigații medicale.

Ce putem învăța dintr-o asemenea tragedie?
În sport, fiecare secundă contează atunci când un sportiv se prăbușește și nu răspunde.

- Recunoașterea imediată a stopului cardiac.
- Începerea fără întârziere a manevrelor de resuscitare cardiopulmonară.
- Utilizarea cât mai rapidă a unui defibrilator extern automat (AED).
- Pregătirea antrenorilor, sportivilor și personalului din bazele sportive pentru intervenția în urgențe.

Defibrilarea precoce poate face diferența dintre viață și moarte. În cazul commotio cordis, aceasta reprezintă intervenția esențială pentru restabilirea unui ritm cardiac eficient.

Ca medic și susținător al activității fizice, cred că astfel de evenimente nu trebuie să ne îndepărteze de sport, ci să ne determine să construim un mediu sportiv mai sigur. Fiecare stadion, sală de sport și bază de antrenament ar trebui să aibă acces rapid la un defibrilator și oameni instruiți să îl folosească.

Sportul înseamnă sănătate, dar siguranța în sport înseamnă și capacitatea de a salva o viață atunci când apare o urgență.

Gândurile mele se îndreaptă către familia tânărului fotbalist și către toți cei afectați de această tragedie.

03/11/2026

Am revenit acasă după câteva zile intense în Spania, unde am fost alături de lotul național al României la Campionatele Mondiale de Culturism și Fitness, ca medic al delegației.

Am văzut de aproape ce înseamnă disciplina. În spatele câtorva minute pe scenă stau luni și ani de antrenamente, alimentație atentă, odihnă și o voință de fier. Și m-am bucurat să închei campionatul fără niciun eveniment medical nefavorabil.

Ce putem lua de la acești sportivi, chiar dacă nu ne propunem să urcăm vreodată pe o scenă:
- Consecvența bate perfecțiunea. Nu un antrenament spectaculos face diferența, ci mișcarea făcută constant, săptămână de săptămână.
- Ce mâncăm contează. Corpul răspunde la ce îi oferim zi de zi.
- Odihna face parte din efort. Somnul și recuperarea sunt la fel de importante ca exercițiul.
- Sănătatea se construiește înainte să o pierdem. 30 de minute de mers alert pe zi, 5 zile pe săptămână, pot reduce semnificativ riscul de boli cardiovasculare. Nu e nevoie de performanță, e nevoie de început.

Și încă ceva important: sportul de performanță se face cu evaluare medicală și sub supraveghere. Înainte de a începe un program intens, mai ales după o perioadă de sedentarism, un control cardiologic este o decizie înțeleaptă.

Felicitări tuturor sportivilor români pentru reprezentarea demnă! Voi sunteți dovada că disciplina dă rezultate.

Voi ce pas mic faceți săptămâna aceasta pentru sănătatea inimii voastre?

BTL România

02/11/2026

„Mișcați-vă mai mult” este probabil cel mai des dat sfat din medicină. Și, în același timp, cel mai puțin dozat.
Nimeni nu ar prescrie „ceva betablocant” sau „mai mult metformin” dar mișcarea o prescriem exact așa: vag și la fel pentru toată lumea.

La FIF 2026 – Forumul Internațional de Fizioterapie și Inovație am vorbit despre cm un test de efort ne spune exact cât, cm și în ce ritm să ne mișcăm.

Un mic truc pe care îl puteți folosi de mâine, „testul vorbirii”:

- Puteți vorbi în propoziții? Sunteți în zona 1-2, cea mai sigură.
- Doar fraze scurte? Zona 3-4.
- Doar cuvinte izolate? Zona 4, doar după evaluare.

În articol găsiți și la ce puls ardem, de fapt, grăsimi, ce ne spun tensiunea și pulsul după efort, de ce forța nu e opțională și de ce să ne retestăm după 3 luni.

Articolul complet e în primul comentariu.

BTL România

01/11/2026

Poate sportul să-ți dea Fibrilație atrială?

Răspunsul scurt: da, dar doar la un nivel pe care foarte puțini oameni îl ating.

O meta-analiză publicată luna aceasta în European Journal of Preventive Cardiology, cu aproape 1,3 milioane de participanți, a urmărit legătura dintre mișcare și fibrilația atrială, cea mai frecventă tulburare de ritm.

Ce a găsit:
• Oamenii activi au cu 22% mai puțin risc de fibrilație atrială decât sedentarii.
• Cel mai mic risc apare la echivalentul a 2–3 ore de alergare ușoară sau 6–7 ore de mers vioi pe săptămână.
• Riscul începe să crească abia peste 6–7 ore pe săptămână de anduranță intensă, an de an, adică la nivel de sportiv de performanță.

Concluzia mea e că pentru aproape toți dintre noi, problema este lipsa mișcării, nu excesul. Iar dacă te antrenezi la volume mari, nu renunța, ci fă-ți controale cardiologice periodice.

Am explicat pe larg în articolul de pe blog ce înseamnă „prea mult”, de ce se întâmplă și ce semne nu trebuie ignorate. Link în bio / în primul comentariu.

01/11/2026

Alexandru nu știe să spună „nu” antrenamentului. Poate ar trebui să învățăm de la el.

Acesta este Alexandru Zotica. Face parte din lotul național de culturism și fitness al României, iar la acest Campionat Mondial a scris istorie: este primul sportiv român care concurează la categoria dedicată sportivilor cu sindrom Down, introdusă acum, în premieră, într-un Mondial IFBB International Fitness and Bodybuilding Federation .

Am stat lângă el în aceste zile. Antrenorii lui spun că nu se odihnește nici în pauze, că își duce la capăt orice sarcină și că îi îmbrățișează pe toți după fiecare probă. Am văzut cu ochii mei că e adevărat.

Alexandru a terminat liceul, și-a luat Bacalaureatul și acum învață kinetoterapie. A câștigat Cupa României. Și a ajuns pe scena unui Campionat Mondial.

Nu pentru că i-a fost ușor. Ci pentru că a avut oameni care au crezut în el: o familie, un antrenor, un club, o federație care i-a deschis ușa și pentru că el a muncit, zi de zi.

Ca medic, vă spun un lucru simplu, mișcarea este cel mai bun medicament pe care îl avem. Întărește inima, mușchii, oasele, mintea.

Și, poate cel mai important, ne dă încredere că putem mai mult decât credem.

Sportul nu întreabă ce diagnostic ai. Te întreabă doar dacă ești dispus să încerci.

Copiii cu sindrom Down cresc și devin adulți care pot munci, pot învăța, pot concura și pot inspira. Au nevoie de același lucru de care avem nevoie toți: o șansă, un loc în echipă și oameni care să nu-i lase pe margine. Integrarea nu e un gest de bunăvoință e o datorie a unei societăți sănătoase.

Așa că vă rog două lucruri:
- ieșiți azi la o plimbare, urcați scările, faceți 20 de minute de mișcare. Fără scuze. Dacă Alexandru poate ajunge la un Mondial, noi putem ajunge măcar până în parc.
- dacă aveți în jur un copil sau un tânăr cu dizabilități, deschideți-i o ușă. Un antrenament, o echipă, un loc de muncă, o prietenie.

MiscareaEsteMedicament

31/10/2026

Ce lași „la final” te poate costa calorii în plus 🍽️
Mulți dintre noi avem un obicei din copilărie: mâncăm întâi ce ne place mai puțin și păstrăm „bucata bună” pentru final, ca pe o recompensă.

Problema e că, procedând așa, ne străduim să golim toată farfuria ca să ajungem la recompensă. Iar când ajungem la ea, o mâncăm oricum, chiar dacă nu ne mai era foame. Rezultatul e că am mâncat tot, plus desertul.

Varianta inversă care merită încercată e să începi cu ce îți place cel mai mult. Pofta se domolește mai repede, iar restul mâncării îl consumi doar cât îți mai e foame, nu ca pe o „taxă” până la recompensă. Mulți oameni observă că se opresc mai devreme și mănâncă mai puțin în total.
Două lucruri însă, ca să funcționeze:
- nu e obligatoriu să termini farfuria, trucul merge doar dacă îți dai voie să lași mâncare.
- porții mai mici de la început, pune mai puțin în farfurie și adaugă doar dacă îți mai e foame.

Și o precizare de cardiolog: dacă ai diabet sau prediabet, ordinea contează și din alt motiv. Legumele și proteinele mâncate înaintea carbohidraților ajută glicemia să crească mai lin după masă. Discută cu medicul tău ce ți se potrivește.

Slăbitul nu ține doar de ce mâncăm, ci și de cm mâncăm. Uneori, schimbarea unui mic obicei face mai mult decât o dietă strictă.

Tu cm mănânci: păstrezi ce e mai bun la final sau începi cu el?

31/10/2026

O infecție respiratorie la un pacient cu inima bolnavă nu este „doar o răceală”.

Ieri, la Medicina Bazată pe Dovezi 2026 eveniment organizat de Societatea Română de Medicină Internă, am discutat despre asta împreună cu colegi interniști, medici de familie, infecționiști și pneumologi. Câteva date care ar trebui să ne schimbe practica și abordarea față de pacient:

- Aproape 1 din 4 pacienți internați cu pneumonie face o complicație cardiacă în timpul spitalizării: insuficiență cardiacă, fibrilație atrială sau infarct.
- Mortalitatea în spital crește de la 4,7% la 12,2% când apare o astfel de complicație.
- După o pneumonie severă, riscul cardiovascular rămâne crescut și după 5 ani.
- În România avem aproximativ 160.000 de internări pentru pneumonie pe an. Sub 1% sunt codificate ca pneumococice.

Consensul specialilștilor din European Society of Cardiology 2025 este clar: vaccinarea este al patrulea pilon al prevenției cardiovasculare, alături de controlul tensiunii, al colesterolului și al diabetului.

Iar majoritatea pacienților s-ar vaccina dacă medicul le-ar recomanda. Fiecare consultație, internare sau ședință de recuperare cardiacă este o oportunitate pe care nu ar trebui să o ratăm.

Am scris un articol pe înțelesul pacienților, cu ce vaccinuri, pentru cine și cm se accesează în România link în comentarii

30/10/2026

Construim punți între medicină și sport la Congresul Federației Internaționale de Fitness și Bodybuilding (IFBB), organizat în cadrul Campionatului Mondial de la Santa Susanna, Spania.
A fost un moment deosebit pentru mine, întrucât, cu sprijinul prietenului meu Gabriel Toncean, președintele Federației Române de Culturism și Fitness (FRCF), care a fost reconfirmat pentru al doilea mandat în funcția de Director Executiv al IFBB, am candidat și am fost ales în Comisia Medicală din cadrul structurii executive a IFBB.

Această nouă responsabilitate reprezintă pentru mine mai mult decât o recunoaștere profesională. Este o oportunitate de a duce mai departe o viziune în care cred de mulți ani: prevenția cardiovasculară nu trebuie să se oprească la ușa cabinetului medical, iar recuperarea cardiacă nu trebuie să reprezinte finalul parcursului unui pacient.
Îmi doresc să contribuim la dezvoltarea unui ecosistem integrat de sănătate cardiovasculară, care să însoțească omul pe tot parcursul vieții:
- Înainte de apariția bolii – prin prevenție, educație pentru sănătate, evaluarea riscului cardiovascular și promovarea activității fizice.
- În timpul și după boală – prin tratament, recuperare cardiovasculară și programe personalizate de reabilitare.
- După recuperare – prin facilitarea tranziției către sălile de fitness, centrele de wellness și activitățile sportive adaptate, astfel încât mișcarea să devină o componentă permanentă a vieții.
Cred că adevăratul succes al recuperării cardiovasculare nu este doar întoarcerea pacientului acasă, ci întoarcerea lui la o viață activă, autonomă și cât mai sănătoasă, pentru tot restul vieții.
Apreciez deschiderea președintelui IFBB, Rafael Santonja, care a înțeles această perspectivă și alături de care sper să dezvoltăm parteneriate concrete între comunitatea medicală și cea a fitnessului, pentru construirea unui model integrat de prevenție și sănătate cardiovasculară, atât în Europa, cât și la nivel mondial.
Sănătatea nu înseamnă doar absența bolii. Înseamnă capacitatea de a trăi activ, independent și cu bucurie, cât mai mult timp.
Iar medicina și sportul trebuie să lucreze împreună!

Address

Bucharest

Website

https://stefan-busnatu.com/contact/

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Stefan Busnatu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.