20/10/2026
În ultima perioadă, tot mai multe doamne ajung la mine cu aceeași problemă: „Mă doare șoldul.” Și, surprinzător de des, este șoldul drept.
Numai că atunci când încep evaluarea, lucrurile nu se opresc întotdeauna la șold.
Zona lombară, bazinul și șoldurile funcționează împreună. Mișcarea unuia influențează mișcarea celorlalte, iar atunci când o zonă își pierde mobilitatea sau începe să funcționeze diferit, corpul compensează.
De exemplu, un șold care nu mai face suficient de bine extensia sau rotația poate determina ca zona lombară și bazinul să preia o parte mai mare din mișcare. Și invers: o zonă lombară rigidă sau dureroasă poate modifica felul în care folosim bazinul și șoldurile atunci când mergem, ne ridicăm de pe scaun sau urcăm scările.
De aceea, durerea pe care o simțim în zona șoldului nu ne spune automat de unde pornește problema.
Poate fi implicată articulația șoldului, dar pot fi implicate și tendoanele musculaturii gluteale, structurile din jurul marelui trohanter, articulațiile sacroiliace, musculatura, zona lombară sau chiar structurile nervoase.
Și atunci de ce văd atât de multe șolduri drepte?
Nu există o regulă medicală conform căreia șoldul drept trebuie să doară mai mult decât cel stâng.
În schimb, fiecare dintre noi are propriile asimetrii. Avem un picior pe care ne sprijinim mai mult, o parte pe care stăm când lucrăm, un anumit fel de a urca scările, de a ne ridica, de a purta o geantă sau de a ne roti. În timp, aceste obiceiuri se pot combina cu mobilitatea șoldurilor, forța musculară, modificările degenerative și felul în care se mișcă zona lombară și bazinul.
Interesant este că există cercetări care au găsit o asociere între lateralitatea dominantă și afectarea șoldului, dar dovezile nu sunt suficiente pentru a spune simplu: „suntem dreptaci, deci ne doare șoldul drept”.
Dar osteoporoza?
Aici apare frecvent o confuzie.
Osteoporoza nu produce, în mod obișnuit, durere doar pentru că densitatea osoasă este scăzută. Problema apare atunci când fragilitatea osului duce la o fractură. O fractură vertebrală, de exemplu, poate produce durere lombară și poate modifica postura și mecanica întregului complex lombă–bazin–șold.
De aceea, mai ales după menopauză, o durere nouă, intensă sau apărută după un traumatism aparent minor nu trebuie pusă automat pe seama unei „contracturi” sau a unui „șold blocat”.
Când mă uit la un șold dureros, nu mă uit doar la șold.
Mă interesează cm se mișcă zona lombară, bazinul și ambele șolduri, ce diferențe există între dreapta și stânga și cm se distribuie încărcarea în mișcare.
Pentru că locul în care doare și locul din care începe problema nu sunt întotdeauna același lucru.
📍 Sanidan – evaluare și terapie individualizată
Dacă durerea de șold persistă, revine sau este însoțită și de rigiditate lombară, evaluarea întregii regiuni lombopelvine poate oferi mult mai multe informații decât tratarea izolată a punctului dureros.
