Asociatia pescarilor de Crap Arad

Asociatia pescarilor de Crap Arad Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Asociatia pescarilor de Crap Arad, Sport & recreation, 31032, Arad.

Asociatie infintata in 2009 in Arad.In momentul de fata are in jur de 3000 de membrii,cu ajutorul carora sau facut anual populari si actiuni de combatere a braconajului.

10/07/2022

MAFIA PESTELUI IMPUTIT LA CAP (V)
Despre cm a ajuns un melc regele pescariei din Romania

Este foarte probabil ca seceta de anul acesta si scaderea drastica a nivelului Dunarii sa fie lovitura de gratie data pestilor si pasarilor ihtiofage din Delta Dunarii. Braconajului, pescuitului comercial scapat de sub control, traficului intens de ambarcatiuni, desecarilor datorate agriculturii, chimicalelor folosite de agricultori (ilegal) si poluarii venite din fosele sutelor de pensiuni de aici li se va suprapune situatia miilor de hectare de Delta, care vor deveni mlastina si chiar pamant uscat, crapat. Adaugati colmatarea accelerata si incalzirea climei, care va transforma apele mici ale Deltei in infern piscicol si veti intelege ca nu pestele din Delta Dunarii este mobilul acestei treceri a resursei piscicole de la Mediu la Agricultura.

Sa ne uitam putin la zona costiera a Rezervatiei. In apele Marii Negre exista un melc invaziv, pe numele lui rapana. Foarte apreciat in restaurantele din Asia, a devenit brusc interesant pentru pescuitul comercial. Asa a aparut o flota de pescuit rapana in zona Rezervatiei, flota chinuita de legile protective care permit pescuitul cu scafandri si custi, dar si cu trauler, care ara tot fundul apei, si distruge ecosistemele bentonice din aceasta zona protejata. In 2021 ANPA a legiferat intr-un mod cu totul bizar folosirea dragelor refluante la recoltarea rapanei in apele Rezervatiei. Aceste drage aspira nisipul, plantele, crabii, pestii, rapanele, cam tot ce misca, distrugand absolut tot ce inseamna ecosistem acvatic marin. Repet, intr-un mod care merita analizat cu atentie de instituii abilitate, acest gen de pescuit a fost legiferat in perimetrul RBDD, trecand peste toate obiectiile venite din partea Ministerului Mediului. Dar va propun sa il ascultam pe Tudor Ionescu, un specialist desavarsit in domeniul pisciculturii, care va explica pe intelesul tuturor cm sta treaba cu rapana, proaspat trecuta la ANPA ca resursa acvatica.

„Rapana (Rapana Venosa) este un melc marin aparținând familiei Muricidae, clasa Gastropoda, încrengătura Mollusca și este o specie alohtonă invazivă în Marea Neagră. În ultimi 10 ani, rapana a fost specia dominantă în capturile comerciale raportate în România. În perioada 2011-2020 a reprezentat în medie/an 89% din capturile comerciale raportate în Marea Neagră cu un vârf în 2017 de 96% din capturile comerciale raportate în Marea Neagră. Paradoxal rapana este regina capturilor comerciale dar cu toate acestea aduce la bugetul de stat, prin taxe specifice, un aport nesemnificativ. De exemplu în perioada 2015-2020 s-au raportat în total 38470 tone de rapană, capturate cu Beam traulul 82%, cu scafandrii 17% și cu cuștile sub 1%. Pescuitul acestei cantități a generat un aport total la Bugetul de Stat în valoare de 296.550 lei. Această valoare reprezintă taxele specifice pe care un pescar sau operator le achită către Stat pentru a avea acces la resursă (permis pescuit-anual/pescar, autorizație de pescuit -anuală în funcție de cotă, licență de pescuit-o singură dată pentru ambarcațiune). La un calcul simplu se poate observa că Statul a încasat în medie în perioada 2015-2020, prin taxe specifice, aproximativ 7,7 lei/tona de rapană. Poate e mult...poate e puțin, cert este faptul că 1 kg de rapană de Marea Neagră (doar carne) se comercializează pe internet cu 120 lei kg și cu toate pierderile din procesul de procesare, profitul este garantat și nu al statului, în contextul în care 67% din această cantitatea pescuită, a fost raportată de 10 persoane care controlează mai multe societăți autorizate pentru pescuitul rapanei.” – Tudor Ionescu

Aspectul redeventelor simbolice ajunse la stat in urma exploatarii rapanei se inscrie in tendinta generala a concesiunilor pisicole din Delta, unde sumele platite catre stat de concesionari sunt in multe cazuri ridicol de mici. Asadar exista o grupare de interese care vrea – cu cheltuieli si investitii minime - sa sifoneze fonduri din piscicultura, demonstrand ca se pot face bani si cand balta nu mai are peste. Apoi mai este rapana si mafia rapanei, cu lobby cu tot, care va distruge si ce a mai ramas ca fauna marina. Toate aceste lucruri se pot face in liniste numai daca administrator este ANPA si daca politica de exploatare a resurselor naturale acvatice din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este facuta la Ministerul Agriculturii si nu la Ministerul Mediului. Pana acum Delta Dunarii si a ei rezervatie era interesanta prin faptul ca putea atrage in judetul Tulcea acel miliard de euro destinat protejarii biodiversitatii si dezvoltarii comunitatii locale prin stimularea activitatilor sustenabile. Scandalul iscat insa pe marginea acestui miliard si acuzele de deturnare de fonduri au facut putin probabila continuarea finantarii proiectelor europene in Delta Dunarii. Care mai este avantajul de a avea o Rezervatie? Nu este mai bine sa fie storsi banii din subventii, transformand Delta in ferma agricola, piscicola si zootehnica? Ce conteaza ca porumbul din Delta are in el chimicale mai multe decat cel din Baragan pentru a rapune stuful de la radacina? Ce conteaza ca cele 25.000 de vaci nu produc oficial nimic? Nici lapte, nici branza, nici carne. Ce conteaza ca resursa piscicola aproape ca a fost exterminata si pescaria din apele publice genereaza mai multa evaziune fiscala, decat peste pe masa romanilor? Important este ca subventiile sa alimenteze conturile ciocoilor moderni, carora dincolo de Prut si de Dunare, mai la Nord, li se spune oligarhi.

Scaderea continua a luciului de apa din Delta nu ingrijoreaza specialistii in piscicultura de la ANPA. In ultimii ani mai mult de 6000 de hectare de amenajare piscicola a fost trecuta in exploatare agricola, iar fenomenul are tendinta de a evolua in anii urmatori intr-un ritm accelerat. Din toata piscicultura Deltei s-a ales praful pentru ca este mai simplu sa arunci plasele in ghioluri si in Dunare. Cine sa mai faca acvacultura, cand legea il avantajeaza pe cherhanagiu, nu pe acvacultor. Daca vrei sa produci peste in regim de acvacultura, trebuie sa ai o sumedenie de hartii care sa demonstreze ca pestele tau este bun de consum. In mod normal sursa de apa nu trebuie sa fie poluata, pestele nu trebuie sa contina substante cu risc pentru sanatatea consumatorilor. In schimb pestele din Olt sau Dunare merge pe taraba pescariilor fara niciun control care sa incadreze acest produs alimentar in normele de consum europene. Pentru ce sa-ti bati capul cu populare, furajare, paza si asamai departe? Nu e mai simplu sa dai legi prin care plasele sa alimenteze cherhanalele fara prea multe batai de cap?

Retineti - in 2021 ARBDD a eliberat 50.000 de permise de pescuit recreativ/sportiv. La nivel national putem vorbi despre 1000.000 de cetateni care ar trebui sa aiba dreptul de acces la resursa piscicola din apele publice, dar acest lucru devine iluzoriu datorita celor cativa concesionari cu plase care au pus mana pe zonele productive, datorita distrugerii sistematice a raurilor prin exploatarile balastierelor in albia minora, despre intrarea raurilor de munte in tevile MHC-urilor, despre poluare, despre faptul ca apele publice care le raman nu au niciun fel de management piscicol si sunt la discretia braconierilor in cel mai bun caz, pentru ca asta inseamna ca mai au ceva peste. In multe cazuri raurile, apele publice au ajuns gropi de gunoi in care ANPA ar trebui sa-si administreze exemplar resursa piscicola.

Data viitoare vom discuta despre metalele grele din borsul facut cu pestele din Dunare, Olt si alte ape publice concesionate pescuitului comercial, dar si despre accesul pe care cei 50.000 de pescarii recreativi / sportivi l-au avut in anul 2021 la resursa piscicola din Delta Dunarii (cifra oficiala de permise eliberate de ARBDD).

10/07/2022

MAFIA PESTELUI IMPUTIT LA CAP (IV)
Despre cm se face borsul bun cu bani multi, nu cu maruntis

Asa cm anticipam, la agicultura a revenit Petre Daia. Este cel care a declarat razboi pasarilor ihtiofage. Mostenirea acestui agricultor politician la agricultura sunt aprozarele falimentare cu produse romanesti si oaia devenita simbol al Romaniei, esuat la Navodari cu nava groazei, unde mii de mioare au murit in conditii groaznice. Si daca empatia pentru sarmanele ovine duse prin tari arabe pe nave ale torturii animaliere nu da peste bord la noi, sa spunem totusi ca ingineria financiara cu subventii europene a functionat perfect in exportarea simbolului national la preturi de dumping. Mecanismul a fost simplu: iei subventii europene sa faci oi multe, pe care le vinzi in tarile arabe la pret mic, pentru ca oricum ai primit bani de la fraierii de europeni pe fiecare cap de animal. Cu ce iti da arabul, cu ce iti da bruxeleanul, iese de un bulz. Produci mult, iti convine sa vinzi ieftin, deci sa nu va mirati ca in Delta Dunarii, pe concesiunile din zona Chilia, rumega in jur de 200.000 de oi.

Am facut aceasta paranteza mai ampla pentru a sublinia modul in care subventiile europene curg prin Ministerul Agriculturii spre agricultura „bio” si spre zootehnia in stabulatie libera din Delta Dunarii. Am omis ceva? Evident: piscicultura. Aici avem doua jaloane care la prima vedere ar scoate din discutie rotativa de fonduri europene de la APIA in zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Primul este faptul ca ANPA (aflata sub buzduganul voievozilor agriculturii de la Bucuresti) nu a reusit sa puna mana pe pestele din piscicultura concesionata in Delta de Consiliul Judetean Tulcea, ceea ce ar fi fost o aberatie pentru ca resursa piscicola din astfel de exploatari este in mod legal a piscicultorului care populeaza, furajeaza si recolteaza, nu a Ministerului Agriculturii. In acvacultura nu este reglementat accesul la resursa piscicola, ci activitatea piscicola in sine, accesul la apa, calitatea produsului piscicol, calitatea apei folosite etc. Al doilea este ca in apele publice ale Deltei, in bazinele naturale, acolo unde exista PESCARIE, nu ACVACULTURA, disparitia resursei piscicole este o realitate care nu mai poate fi ascunsa de autoritati. Atunci pentru ce toata aceasta frasuiala cu noua lege a pescuitului, ca despre ea discutam, nu despre legea acvaculturii?

Exista in legea initiata de senatorul PNL George Scarlat, o soparla care face trimitere la baraje, dar care prin ambiguitatea enuntului se poate aplica la orice luciu de apa publica: daca ANPA iti concesioneaza piscicol barajul Vidraru si il populezi cu caras, atunci apa respectiva devine „acvacultura”. Ce inseamna asta? Legile pescuitului nu se mai aplica, indiferent perioada de prohibitie. „Resursa” in ansamblul ei devine a concesionarului care o exploateaza d**a normele unei ferme piscicole, nu d**a cele ale unei activitati durabile care sa protejeze pestii si ecosistemele acvatice. In piscicultura nu exista „ecosistem acvatic”, ci doar o apa in care respira, mananca si creste pestele introdus, cu predilectie o specie asiatica. O sa spuneti „asta este”, cel putin nu vom mai importa 80% din necesarul de peste. Stati, ca nu aici se opreste piscicultura, pentru ca mai sunt si subventiile. iar cand subventii sunt, pestele nici nu mai conteaza. Si daca europenii nu ne dau decat 50% din sume, si daca piscicultorii nostri nu sunt dispusi sa riste cealalta jumatate din investitie, atunci legiuitorul poate infiinta mecanismul prin care vor fi subventionate de la bugetul de stat activitatile piscicole cu 100%. Si asta nu oricum, ci la hectar. Lovitura o dai daca pui mana pe o concesiune cu sute, chiar mii de hectare de luciu de apa, baraje mari. Ingineria piscicola din astfel de baraje nu va fi sa produci eficient peste (de pilda nu poti seca barajul pentru a recolta pestele, ca intr-un helesteu) ci sa iei subventia la hectar. Exact ca in agricultura si in zootehnia cu vaci din Delta Dunarii.

Am zis Delta Dunarii? Acolo nu sunt baraje, dar sunt ghioluri, adica mii de hectare de apa cu peste putin, intrat in buzunarul ANPA, care produce bani in principal din concesionarea acestei resurse. Apare deci concesionarul, care sa zicem ca „ia” Razelmul (a mai fost „luat” pe vremea lui Adrian Nastase). Mii si mii de hectare de luciu de apa. Populeaza cu fitofag (e cel mai ieftin) si transforma Razelmul in „acvacultura”, d**a care mai este un pas pana la subventiile din bugetul de stat. Credeti ca vor fi sute de concesionari? Cu siguranta ca nu. Vor fi desenate pe harta cateva concesiuni, cu zeci de mii de hectare de apa publica, care vor fi adjudecate de clientela politica, asa cm au fost facute toate concesionarile in Delta si nu numai pana acum. Discutam de o afacere „piscicola” pe bani multi, ceea ce demonstreaza cm acesti haiduci cu plase pot face averi in ape cu resursa piscicola distrusa. Si asa ajungem la Daia, cel cu oaia, dusman declarat al pasarilor ihtiofage, in special cormoranul. Nu va impancientati, haiducii pisciculturii romanesti nu fac bani daca impuscam cormoranii, pentru ca ei vor lua oricum subventii la hectar, nu la pestele pe care il „cultiva”. In schimb, cu o isterie creata la adresa cormoranului care a golit apele Romaniei de peste, inclusiv apele piscinelor, se pot primi alte subventii care sa compenseze „daunele” provocate de acesti ihtiofagi nemilosi. Asa se protejeaza natura, nu mai omoram nici cormoranii, nici pelicanii, mai ales in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (si de ce nu, in barajele de pe Olt), deci ar fi momentul sa accesam si niste bani europeni. Asta este schema pisiculturii fara peste din Delta Dunarii, cu doua surse de castig.

Este un scenariu pe care il luam ca atare, dar un scenariu adastat la noua lege initiata de liberalul Scarlat, care ne si explica de ce trebuie sa fie asa, cu resursa trecuta de la ARBDD (Ministerul Mediului) la ANPA (Ministerul Agriculturii), aceasta fiind o recomandare a Comisiei Europene. Nimic mai fals! O discutie pe acest subiect zilele trecute la Bruxelles a subliniat recomandarea Comisiei europene ca resursa piscicola din zone protejate sa fie administrata de institutiile care au ca atributie protectia biodiversitatii si nu exploatarea. Mai mult, o scrisoare oficiala de la Bruxelles, legata de preluarea resursei de la ARBDD de catre Ministerul Agriculturii va lamuri foarte probabil in curand aceste aspecte, ce risca sa submineze capacitatea de administrare a biodiversitatii din Delta Dunarii, pentru care UE a pus la dispozitia Romaniei un miliard de euro. Maine va promit ca revin cu detalii care demonstreaza ce ii intereseaza pe haiducii cu miros de peste, ca doar nu pestele - care nu mai este - intra in discutie.

04/07/2022

Continuam...tot de la Malin Musatescu..
MAFIA PESTELUI IMPUTIT LA CAP (III)
Cum a ajuns politica curva fara peste

Ieri a venit o veste buna. Camera Deputatilor a modificat Legea Acvaculturii si a lasat ANPA fara pestele din amenajarile piscicole din Delta Dunarii. Iata ce zice un deputat PSD care s-a luat la tranta cu ANPA: “Astazi, in Parlament, am votat legea acvaculturii prin care toate amenajarile piscicole trec in administrare ANPA! S-a reusit prin amendamentele depuse de catre ARBDD si de catre alti experti, inclusiv prin pozitiile luate de noi la dezbaterile din comisii si din plen, sa se excepteze ca amenajarile din rezervatie sa fie preluate de ANPA in administrare.” Atunci de ce mai scriu acum aceste randuri? Doar pentru ca am promis sa vin cu detalii despre pohta de peste din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a ANPA, cazul fiind inchis? Am fi putut sa mergem la culcare, pentru ca – iata – deputatii vegheaza pentru noi, resursa piscicola ramane la ARBDD, asa cm titreza presa tulceana victorios. Stati putin, nu deschideti sticlele cu sampanie. Va explic de ce.

Legea Acvaculturii este o alta lege decat Legea Pescuitului. Acvacultura e aia cu pestele si pescuitul din piscicultura (helestee, amenajari, crescatorii etc.), pescaria e cealalta cu pestele si pescuitul in bunuri naturale (rauri, baraje, lacuri, fluvii, Delta). Pestele din helesteu nu este administrat de ANPA, ci de piscicultorul care il populeaza, il ingrijeste, il hraneste si in final il recolteaza. ANPA doar reglementeaza aceasta activitate, pestele este administrat pe persoana juridica, in speta societatea care are ca activitate acvacultura raportata la luciul de apa respectiv. In Delta Dunarii acvacultura se face in “amenajarile piscicole”. Pe vremea lui Ceausescu reprezentau 25% din suprafata Deltei. Pe vremea Rezervatiei peste 75% dintre aceste amenajari au fost puse pe uscat si se face agricultura, pentru ca in agricultura se primesc 100% subventii europene, in piscicultura doar 50%. Toate aceste amenajari “piscicole” sunt administrate de CJ Tulcea, nu de ARBDD. CJ Tulcea le concesioneaza si uite asa avem concesionari. Pe bani. Practic victoria de ieri de la Camera Deputatilor este o victorie a CJ Tulcea nu ARBDD, care ramane in continuare victima sigura a baietilor de la ANPA, daca intre timp nu face cineva dreptate. Iata de ce trebuie sa vedem in continuare cat de gol este regele pescariei din Romania.

In 2018, pe vremea cand eram la Rezervatie, am avut o intalnire cu reprezentati ai Politiei de Frontiera, Politiei Deltei si Jandarmeriei, ocazie cu care a fost prezentata o problema oarecum complicata. Comercializarea si detinerea de plase monofilament erau la acea data interzise. Importatorii au gasit o portita in lege si le aduceau pe post de plase ornamentale. Apoi au gasit o stratagema si mai eficienta, deopotriva pentru comerciant si pentru braconier: cm legea plaselor de pescuit spune „monofilament”- interzis, multifilament (textil) – permis, ei au importat din Asia plase impletite din manunchiuri de doua sau trei fire monofilament. Politistii se aflau intr-o situatie delicata, nestiind cm sa interpreteze noua situatie. La acea vreme s-a considerat „textil” un fir impletit din multe nano-fibre, in timp ce fasciculul de fire monofilament ramanea tot monofilament, indiferent cate astfel de fire erau folosite la ochiul de plasa.

Acum o lamurire foarte importanta: plasa monofilament este o plasa ieftina si extrem de eficienta deoarece in apa este practic invizibila pentru peste. Cel mai mare pericol este insa pentru mediu, pentru ape. O asemenea plasa deteriorata poate fi abandonata in apa fara prea multe remuscari financiare (costa cam cat un kil de peste brsconat), in timp apele strangand mii de asemenea deseuri. Iar daca un control scoate din apa si confisca plasele monofilament ale braconierului, nu este mare paguba. A doua zi pune altele la loc. Plasele textile sunt scumpe si confiscarea lor continua duce la decapitalizarea braconierului. Cam asta ar fi in cateva cuvinte argumentul interzicerii plaselor monofilament. Prin 2020 insa ANPA face primul pas in legalizarea plaselor monofilament la Mare Neagra, folosindu-se de pretextul mortalitatii crescute a delfinilor prinsi in plasele de scrumbie si calcan. Presedintele ANPA de la acel moment a venit cu o solutie: cm plasa textila nu poate fi rupta de delfin, din plasa monofilament (mult mai delicata) poate scapa. Nimeni nu a zis insa ca monofilamentul de la Mare este mai gros decat cel de la balta, dar destul de subtire pentru a taia si crea rani grave delfinilor. Ce mai conteaza... Important este ca ii costa mai putin pe pescari sa cumpere plase, indiferent ca problema delfinilor nu este rezolvata, iar in Marea Neagra vom avea in ani de zile covor de plase monofilament uzate.

Cazul de mai sus nu ar fi destul de concludent pentru a demonstra lipsa de interes a ANPA pentru protejarea ecosistemelor acvatice, mai ales ca discutam de o zona de litoral inclusa in perimetrul RBDD, daca nu am arunca o privire peste un raspuns venit anul acesta la administratia acestei rezervatii chiar de la presedintele ANPA in problema plaselor care folosesc 2 – 3 fire de nylon copolimer in fascicul, pentru a masca identitatea lor de plase monofilament. Iata raspunsul: „In ceea ce priveste uneltele de pescuit din plasa confectionate din mai multe fire de nailon, acestea nu reprezinta plase monofilament, fiind multifilare iar modul de confectionareeste prin torsionarea firelor. Astfel, uneltele din plasa confectionata din nailon multifilar sunt permise in activitatea de pescuit comercial, d**a cm reiese si din numeroasele raspunsuri transmise la adresele institutiilor MAI primite la nivelul Agentiei”. Deci ne-am lamurit. Asta inseamna ca daca pui trei fire monofilament de 0.10 mm diametru „torsionate”, in loc de un fir monofilament de 0.30 mm esti - cm s-ar numi – hot cinstit. Cu siguranta Delta va fi sufocata de astfel de plase. Pana atunci se vedem ce zice totusi Ordinul nr.1369/2018 privind caracteristicile tehnice: plasa = retea de fire textile care au urmatoarele caracteristici – diametrul firului, marimea ochiurilor de plasa, finetea firului... etc. Deci ati retinut definitia. „Fir textil”. Inca nu s-a vazut fir textil facut din trei (macro)fire, ceea ce inseamna ca pescaria din Romania intra cu obladuirea ANPA in era „nailoanelor”.

Dar sa lasam fineturile si dulceturile ordinului care reglementeaza plasele de pescuit comercial. As reveni la „victoria” prin care deputatii tulceni pastreaza pestele din acvacultura la CJ Tulcea in numele respectului fata de Rezervatie. Decapitarea Rezervatiei dateaza de ani buni si de ceva guverne. Astazi terenurile sunt in administrarea UAT-urilor (vezi ce se intampla pe plaja fost salbatica Corbu), amenajarile piscicole sunt la CJ Tulcea, padurile sunt la Romsilva, apele la Apele Romane, intravilanul la primarii si CJ. Mai ramasese pestele, care conform noii legi trece la ANPA, ceea ce face din Rezervatie o institutie formala, onorifica, buna doar de absorbit milioane de euro din proiecte europene pentru biodiversitate. Si daca tot veni vorba despre biodiversitate, trebuie spus aici ca ea este compusa in primul rand din aproximativ 100.000 de oi si 22.000 de vaci in stabulatie libera, adica o biodiversitate adapata bine cu subventii de la APIA. Am zis APIA? Daca am zis APIA, spunem MADR, mai pe scurt Agricultura. Cu oi, vaci, amenajari agricole si peste in portofoliul Deltei Dunarii, Agricultura devine in realitate administratorul Rezervatiei, alaturi de Romsilva si CJ Tulcea. Bomboana de pe coliva Deltei este chiar strategia UE, care subventioneaza cu zeci de milioane de euro biodiversitatea, insa subventioneaza cu sume mult mai mari agricultura si zootehnia acolo unde cormoranul si pelicanul ar trebui sa nu fie considerati distrugatori ai stocurilor piscicole, ci chiar ANPA prin lipsa totala a politicilor de protejare a resursei piscicole.

Dar ce zic eu, demisia ministrului de la Agricultura face posibila revenirea lui Daia, cel cu cormoranii in piscine. Daca totul decurge ca la manualul politicianului roman, la anul MADR da un Ordin de legalizare a vanatorii la cormoran in Delta Dunarii, si poate (cu un Ordin comun cu Ministerul Mediului) chiar de diminuare a numarului de pelicani. Iar de aici pana la vanatoarea sacalilor si apoi a gastelor si ratelor nu mai este decat un pas. Pas pe care AGVPS, conclav politoco cinegetic cu state vechi, este pregatit de ani buni sa il faca.
Dar haideti sa facem un scenariu morbid prin care ANPA pune mana pe resursa piscicola a RBDD. Cum o administreaza? Cu 5 agenti piscicoli este exclus sa aiba aceasta pretentie. Asa ca face fix ce face si in restul apelor publice (bazine naturale) – o concesioneaza si paseaza responsabilitatea pazei si gospodaririi apelor catre concesionari. Preluarea resursei piscicole de catre ANPA este similara cu revenirea concesionarilor in pescaria din Delta Dunarii si cu revenirea pescarilor in postura de angajati cu salariul minim pe economie la concesionar. Din iobagi ai cherhanagiilor redevin sclavi ai concesionarilor.

Evident ca apele cele mai productive vor fi date concesionarilor cu plase, in timp ce apele mai putin productive, din fata satelor si eventual bratele navigabile vor fi concesionate asociatiilor de pescuit recreativ, pentru a domoli spiritele publicului. In aceste conditii se pune intrebarea ce mai face ARBDD in administrarea Deltei? La ce mai folosesc cei aproximativ 100 de angajati? Cu siguranta efectele colaterale ale noii legi a pescuitului vor fi pe termen mediu reducerea activitatilor Rezervatiei, reducerea numarului de angajati si restrangerea administrarii efective numai in zonele strict protejate. Restul suprafetelor din teritoriul Rezervatiei vor capata un statut tot mai puternic de „zone economice” in care stapanii reali vor fi MADR si CJ Tulcea, prin concesiuni si respectiv autoritatile locale. Diluarea rolului Rezervatiei nu poate decat bucura dezvoltatorii imobiliari de la Vadu – Corbu, de la Sulina si de la Sf.Gheorghe, care balesc d**a plajele de aici, dar si pe cei care vor sa transforme Delta in Las Vegas.

„Victoria” de la Camera Deputatilor va spun sincer ca nu ma uimeste. Daca ne uitam putin pe sub poalele politichiei dambovo – danubio – pontice o sa vedem o aliniere perfecta de astre pentru PSD Tulcea, care a infipt in fotolii presedintele ANPA, guvernatorul ARBDD si secretearul de stat de la MADR care se ocupa cu pescuitul. Cum credeati ca o lege care ia de la CJ Tulcea pestele din concesiunile piscicole are sanse de reusita in astfel de circumstante politice? Stiu, o sa va intrebati totusi cm a ajuns o astfel de lege sa fie in discutie in Parlament. Simplu, mentorul ei declarat este Gheorghe Stefan - PNL, acelasi care a nasit si legea pescuitului pe vremea cand era secretar de stat la MADR pe probleme de pescuit. Astazi se ocupa cu fonduri europene in materie de pescuit si acvacultura. Si o sa vedem ca legea cu pricina duce in partile esentiale fix la subventii.

Din acest loc itele politice se sucesc si se rasucesc asa de tare incat e greu sa mai intelegi ceva. Cert este ca motorul acestor convulsii legislative este unul politico-financiar. Mai pe scurt interese de grup. Care grup nu se pupa uneori cu celalalt grup. Un exemplu insa in directia cealalta, a cardasiei, este modul in care aceasta noua lege a pescuitului elimina notiunea de pescuit sportiv si o pastreaza doar pe cea de „recreativ”. Pentru cine cunoaste, este vorba despre lupta Federatiei de Pescuit Sportiv cu AGVPS, lupta castigata de Federatie in justitie. AGVPS nu mai poate avea sportivi si campionate de pescuit, asa ca s-a inventat dihotomia recreativ – sportiv, pentru a mai avea ce manca si gura lor ceva. Adica e vroba despre vanzarea de permise de pescuit – teoretic 1000.000 la nivel national. Ca exista lobby AGVPS, nu cred ca mai este dubiu, atata timp cat din noa lege pescuitul sportiv a fost eliminat, astfel incat ANPA va da permise spre vanzare numai catre AGVPS, nu si spre FRPSR. Curat murdar coane Fanica...

Si pentru ca tot veni vorba despre permisele de pescuit, pentru a pescui cu undita sau lanseta pestele ANPA din Delta va fi probabil un permis eliberat pentru zonele „non-piscicole”, printre barjele Sulinei, sau printre gastele din spatele satului Mila 23. In rest vor fi taxe de pescuit. Concesiunea si taxa, astfel incat la un tur de Delta, pescarul va plati doua, chiar trei taxe de pescuit. Priviti managementul ANPA pentru pescuit "recreativ" pe apele publice din tara si veti constata exact acest gen de management.

Atat deocamdata, pentru ca maine vom discuta despre mafia rapanei, despre luarea cu japca in acvacultura a barajelor, despre cm actuala lege a pescuitului a inlocuit un alt proiect de lege, casapit prin comisiile Parlamentului anul trecut. La ce interese meschine sunt, era si imposibil sa treaca de alesii neamului o lege care elimina pescuitul comercial din Dunare si Olt, care crea cadrul legal pentru infiintarea pietelor locale de peste in Delta, acolo unde pescarul comercial isi putea vinde produsul muncii lui legal, la pretul pietei. Adica peste cu plus valoare, ceea ce ar fi redus presiunea asupra stocurilor de peste prin faptul ca se putea asigura astfel pentru cele 1000 de familii de pescari un trai decent, cu mai putin peste. Si ca sa nu mai zic ca acea lege impunea si un SUMAL pentru transportul de peste din Delta. Ceea ce ar fi insemnat moartea samsarilor de peste, adica prapad baieti, prapad!

04/07/2022

Continuarea
MAFIA PESTELUI IMPUTIT LA CAP (II)

Despre cm am ajuns sa importam "crap romanesc" din Ungaria si Bulgaria.

In cele ce urmeaza nu incerc sa dau lectii specialistilor in legislatie, piscicultura si pescarie de la ANPA. Nici nu incerc sa fac procese de intentie acestei institutii, altfel necesara pentru a reglementa si controla aceste activitati. Nu sunt piscicultor, in schimb sunt jurnalist, iar ca jurnalist pot sa constat rezultatele modului in care ANPA a administrat resursa piscicola a Romaniei. Si fac asta avand la indemana cifre publice. Una dintre aceste cifre este cantitatea de 30 kg / luna declarata in medie de un pescar comercial, fie ca baga plasele in Dunare, in Olt sau in alta apa publica concesionata de ANPA. Mai este sustenabil pescuitul comercial in apele publice interioare? Este o intrebare cu substrat economic, social dar si ca impact asupra ecosistemelor acvatice. O intrebare retorica, daca avem in vedere ca pescaria la nivel national are – conform unei analize a Curtii de Conturi – o cota a evaziunii fiscale de peste 70%.

In linii mari, activitatea Agentiei, care se pregateste sa puna mana pe resursa piscicola din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, se rezuma la asigurarea a doar 20% din necesarul de peste de consum al pietei autohtone, restul de 80% venind din import. Asta in conditiile in care Romania are cea mai mare suprafata piscicola din UE! Sa nu uitam ca acvacultura produce anual 14.000 tone peste, iar pescuitul comercial putin peste 4 tone. Mai este rentabil sa continuam jaful cu plase in apele publice? Iata ca se pare ca ANPA nu doar considera ca trebuie continuat acest gen de pescarie, ci doreste si ca pestele din apele Deltei, Rezervatie din Patrimoniul Natural Universal UNESCO, sa aiba parte de acelasi gen de administrare.

Politica de administrare a resursei piscicole a celor care vor sa preia pestele Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, reiese si din stabilirea anuala a TAC (un calcul al cantitatilor maxim admise la recoltare pe specii, in functie de capacitatea de suport a ecosistemelor acvatice). In ultimii 6 ani TAC a fost indeplinit doar in proportie de sub 50%, ceea ce ar fi insemnat ca TAC trebuia redus cu 50%, lucru ce nu s-a intamplat. Daca pastrarea valorii TAC este argumentata prin faptul ca ANPA accepta o nedeclarare a 50% din capturi, deci isi asuma ca unic coordonator al activitatii pescaresti o evaziune fiscala de 50%, incepem sa iesim deja cu “administrarea” din sfera legii.

Cum declinul piscicol este un fapt pe care nimeni nu il mai poate nega, ANPA ar fi trebuit sa elaboreze in tot acest timp legi care sa creasca gradul de protectie a resursei piscicole din bazinele naturale, sa coordoneze activitati de refacere a acestei resurse (in special repopulari) si sa intareasca paza piscicola. Nu in ultimul rand ar fi trebuit sa restrictioneze pescuitul comercial, acordand compensatii celor afectati de incetarea activitatii pescaresti – si ma refer aici in special la pescari, nu la cherhanagii. Nimic din toate acestea, in schimb ANPA gireaza programe cu bani europeni prin care pescaria sa achizitioneze barci, motoare, plase. Tot mai multe plase. In strategia ANPA diminuarea resursei piscicole din bazinele naturale este compensata cu marirea efortului piscicol. Daca s-a injumatatit productia de peste, s-a dublat efortul piscicol. Logica aceasta spune ca ieri daca prindeai patru kile de peste, iar astazi prinzi doua kile folosind o plasa, maine vei prinde tot patru kile, folosind doua plase. Numai ca maine este astazi si in cele doua plase nu se mai prinde nici macar un kilogram pentru ca balta nu este un sac fara fund. Cam asta in cuvinte simple strategia prin care ANPA administreaza resursa piscicola din ape publice.

Asa se face ca in 2020, cand lipsa pestelui in Delta Dunarii a devenit acuta, ANPA creste dimensiunea plaselor cu 65%. In plus, setca – o plasa permisa doar in sezonul rece, 3 – 4 luni pe an – este permisa incepand cu 2020 tot anul. Pescuitul comercial pe timp de noapte, interzis in Delta pana in 2020, este permis, cu tot riscul ca aceasta activitate sa se infrateasca la lumina lunii cu braconajul. In schimb pescuitul sportiv pe timpul noptii este interzis. In aceeasi logica dimensiunile minim admise la pescuitul comercial pentru anumite specii de pesti sunt mai mici decat la pescuitul recreativ/sportiv. Cu alte cuvinte ANPA, in loc sa compenseze declinul piscicol prin masuri de protejare si refacere a stocurilor piscicole, aproape ca dubleaza efortul piscicol si relaxeaza in cascada restrictiile care fac parte din masurile de protejare a stocurilor piscicole. Este o politica aparent populista, in realitate ea urmareste interese restranse de grup si de breasla. Iata de ce pe segmentul de ape publice interioare cele 30 de kilograme de peste, declarate in medie de fiecare pescar, nu ii pune pe ganduri pe cei de la ANPA, ci dimpotriva. Asa ca numarul de pescari creste intre 2018 si 2020 de la 1582 la 1819. Mai multe amanunte interesante despre politicile aberante implementate in activitatile pescariei de la noi puteti citi in interesantul si exhaustivul articol al lui Tudor Ionescu – https://sturgeons.eu/ape-tulburi.

Diferenta dintre pescarul comercial dunarean de la inceputul secolului XX si cel al secolului XXI este ca cel de acum 100 de ani facea aceasta activitate intr-o lotca din lemn, valsind. Cel de astazi are barca rapida, propulsata de sute de cai putere, este mult mai mobil, are acces la informatie, la GPS, la tehnologie. Dar cu siguranta ca cea mai importanta diferenta este ca cel de astazi strange in plase mai putin de 10% din pestele pescarului de acum 100 de ani. Logic ar fi fost ca activitatea pescareasca de astazi sa aiba o eficienta mult mai mare decat cea de acum un secol. Si este exact invers. Cine este raspunzator pentru starea de fapt a pescariei romanesti? Cumva ARBDD, ori ANPA? Cum 74% din pestele recoltat din bazine acvatice naturale provine din Delta Dunarii, este logic sa ne intoarem privirile catre Delta Dunarii. Acolo ANPA isi numara agentii piscicoli pe degetele de la o mana si are 3 – 4 barci obosite cu care fac controale – atentie – nu in domeniul combaterii braconajului si a incalcarii legilor pescuitului, ci prin hartiile cherhanalelor. In 2018, cand eram guvernator al ARBDD, am organizat o intalnire publica cu autoritatile care fac parte din Comisariatul Integrat al ARBDD, si numesc aici Politia Deltei, Politia de Frontiera, Politia Transporturi, Jandarmeria, si evident comisariatele ce tin de RBDD. Toate institutiile au prezentat rezultatele actiunilor de combatere a braconajului si singura autoritate care nu s-a prezentat a fost ANPA. In timp ce fiecare institutie venea cu kilometri de plase, tone de peste si multe barci confiscate, cei de la ANPA nu ar fi avut ce sa povesteasca. Este si normal, pentru ca nu pot fi acoperite 500.000 de hectare, cat are Rezervatia, cu cativa agenti piscicoli. ARBDD are 60 de agenti ecologi stabiliti in comisariate ce acopera toata Delta, acolo unde stau si desfasoara activitatea. Nu despre eficienta muncii lor discutam aici neaparat, ci despre infrastructura. In 2018 ANPA a incercat sa impuna modificarea legii, astfel incat niciun control piscicol sa nu se mai poata face decat in prezenta unui agent ANPA. Asta ar fi anulat 99% din controale, avand in vedere cei cativa agenti pe care aceasta institutie ii are la Tulcea comparativ cu celelalte institutii implicate in combaterea ilegalitatilor piscicole. ARBDD s-a opus si a castigat, multe, putine, cu rezultate mai mult sau mai putin notabile, controalele au continuat. Si mai este un aspect: ARBDD face anual repopulari, ceea ce ANPA nici macar nu-si propune. Atunci de ce noua Lege a pescuitului, aprobata pe repede inainte de Senat, vrea sa ia din administrare resursa piscicola de la Rezervatie si sa o dea catre ANPA?

Sa nu ne facem iluzii, ANPA este o institutie care cheltuie 3 milioane de euro anual, din care 83% sunt salarii, si aduce la buget 1,5 milioane. Falimentul este perpetuat cu aplomb nu doar la nivel de functionarime in birouri, ci si la nivelul apelor si pestilor, acolo unde functionarii ANPA nu prea se arata. Iata de pilda va invit sa ne aruncam privirea asupra structurii capturilor comerciale (deci nu acvacultura) in Romania in perioada 2011 – 2020: o medie anuala de 5777 tone (74%) specii alohtone (specii asiatice), prin comparatie cu o medie anuala de 1706 tone (22%) cu specii de apa dulce native si o alta de 316 tone (4%) specii marine native. Ca o observatie in conjuctura cu invazia de specii asiatice de pesti, ANPA continua politica de introducere a acestor specii in acvacultura (atata cata mai este) din Delta Dunarii, cu toate ca INCDD a atras atentia inca de acum cativa ani ca aceste specii au inceput sa se reproduca in apele Deltei. In 2020 datele arata ca in Delta Dunarii speciile asiatice reprezinta mai mult de jumatate din captura, dar cu siguranta ca nu acesta este un semnal de alarma pentru ANPA care vede in orice apa publica, in orice bazin natural, o ferma. Lucru dovedit de noua lege a pescuitului care ne spune ca daca ai populat cu crap chinezesc sau cu caras un baraj, acea apa devine domeniu al acvaculturii si nu mai este considerata bazin natural. Daca se legifereaza si subventionarea la hectar a acvaculturii, afacerea devine chiar rentabila. Dar despre toate astea vom vorbi maine.

Tot maine vom avea niste raspunsuri legate de desfiintarea de facto a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii prin diminuarea atributiilor pana la statutul de institutie figurativa. Vom discuta despre politica tulceana si damboviteana cu miros de peste, dar si despre cateva detalii ascunse in aceasta lege, mai exact tunurile legate de transformarea barajelor in surse de subventii piscicole la hectar, despre revenirea concesionarilor, care vor strange cu arcanul din nou pescarimea Deltei pentru a stoarce si ultima picatura de viata a apelor de aici. Vom vorbi despre metale grele, despre fratia ANPA nu doar cu cherhanalele, ci si cu AGVPS si despre exilarea pescuitului sportiv din apele Romaniei si implicit din ale (inca) Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

P.S. se incearca blocarea acestui post, foarte probabil persoane interesate de preluarea resursei piscicole de la ARBDD l-au raportat ca avand mesaje abuzive, continut senzitiv etc. Dati share pentru ca datele si realitatile pe care acesti samsari de peste le vor ingropate, sa le vada toata lumea.

Address

31032
Arad
123455

Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00
Saturday 09:00 - 17:00

Telephone

+40721097697

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Asociatia pescarilor de Crap Arad posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share

Category