05/09/2022
La o margine de sat
Stă la poartă o bătrînă.
Chipul ii îngîndurat
Un baston ține în mîină.
Poarta e cam rău vopsită
Căci sărmana nu prea vede.
Dar grădina-i îngrijită
Căci bătrîna nu prea şede.
Chiar de-i greu şi nu mai poate
De grădină îngrijeşte.
Prăşeşte,pune-n pămînt,scoate
Căci grădina o hrăneşte.
Mai ducea lapte la piață
Şi trăia puțin mai bine.
Dar de cînd moşul nu-i în viață
Vacă,baba nu mai ține.
Nu mai are ea putere
S-o adape,s-o hrănească.
Nu mai are ea putere
Să plece cu rîndu s-o pască.
Copiii is plecați din țară
După o viață mai frumoasă.
Şi rar...nu ca odinioară
Vin pe la mama acasă..
Vin ei,cînd le este dor
S-o vadă dacă-i încă vie.
Iau pus iaca calculator
Dar ea,la el nici nu prea ştie.
Ea mai bine stă la poartă
Să mai vorbească cu-n om viu.
Să se mai jeluie pe soartă
Sau pe fiică sau pe fiu.
C-au plecat şi nu-si dau seama
Că-n goana după bogăție.
Cînd vor veni din nou la mama
La poartă ea n-o să mai fie..
Va fi şi scaunu şi poarta
La pat bastonu o să fie..
Şi-o să-şi blăstăme bieții soarta
Că mama nu va mai fi vie..
Autor Eugeniu Brînțov
