Loredana Scrob

27/11/2025

Când ai avut senzația că nu mai știi încotro să mergi?

02/06/2025

Zilele trecute, o clientă mi-a scris pe Instagram:

„Așa mult îmi place de tine, că ești un om fain, pozitiv. Inspiri fff mult prin pozitivitatea ta și aduci mult curaj oamenilor. Bravo! 👏🏼”

Asta după ce am postat câteva stories despre proiectul la care lucrez în prezent, pe lângă alte treburi.

Când am citit ce mi-a scris, un zâmbet mic a apărut în colțul gurii.

Mi-am adus aminte de nopțile nedormite.
De zilele în care nu mai înțelegeam nimic despre mine.
De momentele în care inima îmi bătea atât de tare chiar și de la un mic, aparent „nesemnificativ” stimul (simțit ca o veșnică anxietate).

Ce vreau să zic este că…

Au fost mii de momente „negre” până să ajung la acest fel de-a fi.
Și nu, acest „fel” nu a venit doar cu zâmbete și veselie.

Dar ce m-a ajutat a fost să nu renunț.
Să nu renunț să mă descopăr.
Să nu renunț să înțeleg mai mult.
Să nu renunț să îmi șlefuiesc viața așa cm îmi doresc — indiferent de unde vin, ce am realizat și ce nu.

Dacă vrei și tu să ai parte de zâmbete, energie faină și ghidaj care te motivează să mergi mai departe,
📲 dă follow paginii mele de Instagram sau scrie-mi în privat.

https://www.instagram.com/loredana.scrob?igsh=NHNrbndpdmtjaDF3&utm_source=qr

Trimite pagina mai departe unei persoane care are nevoie de acel boom de energie bună.

✨ Aa, și să nu uit: pe pagina de Insta găsești și multă inspirație pentru aventura ta — indiferent de domeniul în care lucrezi.

09/04/2025

31/03/2025

În urmă cu 7 ani eram în Anglia, lucram ca inginer de șantier.

Geaca reflectorizantă, bocancii cu bombeu metalic și clasica cască în cap erau uniforma mea zilnică. 😅

Aveam o bicicletă tare faină, cu care mă plimbam prin micul oraș port Ramsgate. În spate duceam planșele tehnice pentru șantier.

În fiecare dimineață, mă opream pe malul mării, la răsărit, și mă întrebam: Ce caut eu aici? Care e rostul meu, de fapt?

Aceeași întrebare, zi după zi. Fără răspuns.

Stăteam pe plajă și priveam în gol la valurile care plecau și veneau. Mă uitam în larg, în tăcere, simțind că acolo, undeva, se află un răspuns pe care nu știam încă să-l aud.

Nu-mi dădeam seama atunci, dar fiecare experiență, fiecare pas pe acel „pământ nou”, îmi cultiva răbdarea, îmi exersa curajul și îmi ascuțea auzul inimii.

Nu știam nimic clar, dar am învățat un lucru esențial:
să mă las purtată de valul vieții și să trăiesc scopul de acum, nu pe cel din viitor. 🤓

Dacă simți și tu că ești într-o perioadă de întrebări și ți-ar prinde bine să despici firul în două cu cineva care a fost acolo…scrie-mi.

Nu-ți promit că vei descoperi toate răspunsurile, dar poate că vei simți mai bine valul din interior și sensul care se mișcă odată cu el. 😊

24/03/2025

Când am început să-mi caut vocația, habar n-aveam că mă caut, de fapt, pe mine.

Am crescut cu ideea că vocația e ceva mare – un „ceva” ce trebuie descoperit, ca o misiune ascunsă, un talent pe care dacă nu îl găsești, „ai ratat trenul”.

Adevărul? Drumul meu a fost... fără GPS.

Am trecut prin roluri, meserii, echipe, proiecte. Am fost acolo unde se cerea acțiune, unde era de construit, unde oamenii aveau nevoie de cineva care să conecteze punctele. Și totuși, răsuna în mintea mea o întrebare: Unde sunt eu în toate astea?

Ce nu știam atunci era că vocația nu e doar ce faci, ci cine, cm simți și cu cine te alături în ceea ce faci.

Am început să-mi ascult vocea interioară mai profund. Să văd când înfloresc. Să observ că îmi vine natural să adun oameni, să inițiez întâlniri, să creez spații în care ei să fie conectații unii cu alții. Și în asta... m-am regăsit pe mine.

Nu a fost un moment „magic”. A fost un drum. Și încă e.

Care sunt momentele în care TU te simți viu?
Când simți că timpul dispare și tu devii complet prezent?

S-ar putea ca acolo să fie un indiciu despre vocația ta.
Mi-ar plăcea să descopăr răspunsul tău: Când simți că trăiești cu toată ființa în ceea ce faci?

20/03/2025

Azi, zi de primăvară, păsările cântă, iarba înverzește, mugurii pădurii încep, azi-mâine, să se transforme în frunze.

Eu, cu foarfeca de grădinărit… lângă tufa de trandafiri:
Ioi, ce încâlceală e aici! Câte fire, unele peste altele, mlădițe sănătoase peste mlădițele prinse de înghețul de azi iarnă.

Cealaltă voce a mea:
Ce-ar fi să dăm un pas în spate, să analizăm un pic treaba, să vedem ce să tăiem și apoi să ne apucăm de treabă?

Așa am și făcut. M-am uitat două-trei minute să văd de unde să o apuc și cm să tai ce era de tăiat… Treaba a mers chiar bine.

Acum, partea interesantă este că și în provocările din viața de zi cu zi merge această strategie.

Întâlnesc o problemă?! Dau un pas în spate, analizez treaba și apoi văd ce acțiuni pot face. Nu mă arunc în mijlocul vârtejului și apoi mă mir că “am tăiat” ce era sănătos.

Tu ce strategie folosești când ceva pare “prea încâlcit” ? 😁

04/03/2025

Era vineri dimineața. Cu rucsacul în spate, încercam să-mi găsesc direcția către peronul de unde urma să iau trenul.

În același timp, aveam telefonul în mână, eram într-un apel pe Zoom și venise rândul meu să vorbesc despre mine. Trebuia să spun câteva lucruri despre ceea ce mă înconjoară și ce semnificație au pentru mine.

În mână aveam telefonul – modul prin care mă conectez cu oameni din colțuri diferite ale lumii. Un portal online prin care îmi ghidez clienții și cursanții cărora le facilitez învățarea.

În spate aveam rucsacul – de la 18 ani mă știu mereu pe drumuri. Ba pe munte, ba dintr-o țară în alta sau dintr-un oraș în altul. Cu rucsacul în spate explorez și mă descopăr. E plin de bogății adunate cu fiecare pas, din fiecare experiență.

În față aveam un drum nou – trecerea mea de la o carieră la alta, de la o etapă a vieții la alta. Un nou drum, cu noi aventuri și provocări.

Alege trei obiecte din jurul tău în acest moment și descoperă semnificația fiecăruia. Ce îți transmit? Ce rol joacă în viața ta? 😁

Dacă simți, lasă un comentariu și împărtășește ce ai descoperit. 🩵

25/07/2024

Cum e atunci când încerci să iei decizii, dar îți dai seama că, de fapt, nu sunt pentru tine? Ai avut vreodată senzația aceea de frustrare, când realizezi că alegi mai mult pentru alții decât pentru tine?

Foarte curios este cm influențele externe ne modelează alegerile. Este ca și cum, în loc să îți urmezi inima, te trezești că faci alegeri pentru a satisface așteptările celor din jur – părinți, prieteni, societate.

Într-o sesiune cu o clientă vorbeam despre cât de mult analizează înainte să decidă ceva și ne-am dat seama că această nedumerire este provocată și din cauza că aștepta validare din exterior. Știa ce să aleagă, dar lua decizia după ce primea confirmarea din exterior.

Oare cm poți schimba asta?

Începe să notezi acele momente când te simți blocat de așteptările externe? Când cauți cu disperare părerea celor din jur.

Apoi răspunde la întrebarea: „Ce aș pierde dacă aș alege pentru mine?”. Răspunsurile pe care le găsești s-ar putea să te blocheze în mai multe direcții ale vieții tale.

17/07/2024

Zilele trecute m-a cuprins o spaimă foarte mare. Inima îmi bătea tare, nu puteam să respir adânc și nu reușeam să gândesc limpede. Mintea mea continua să se agite, gândurile se amestecau ca într-o mașină de spălat. 😅

Am încercat să-mi opresc gândurile, să alung această stare, dar nu a funcționat. Așa că am decis să mă las în voia stării și să simt cm fiecare celulă a mea se umple de anxietate.

A fost ușor? Nu, dar m-a forțat să renunț la control și să mă abandonez în energia mea feminină. 🦋

Nu e nimic greșit cu tine când simți anxietate... este parte din tine, parte din experiența vieții. Nu ești singur, fiecare dintre noi simte frânturi de anxietate.

Când simți o mică spaimă, frică sau anxietate, accept-o în viața ta. Chiar dacă vine cu disconfort, ea vine în folosul tău.

Simte-o, trăiește-o și dă-i voie să curgă prin fiecare celulă a ta. Vei vedea că se va transforma în centrare și evoluție pentru tot ce ești și ce vei (re)deveni. 💫

Ce este anxietatea și cm se simte pentru tine? Care este sensul ei benefic pentru viața ta?

30/05/2024

Care este diferența dintre a lucra singur și a lucra cu un coach ?

Oamenii din jurul meu îmi spun: "Ce fain e că pot să lucrez singură pe blocajele pe care le am." La prima vedere, aș zice: "Da, chiar e super că pot să folosesc diverse metode de lucru pe pielea mea."

Dar oare chiar e așa de simplu?

Mă uit la experiențele mele și îmi dau seama cât de des mă păcăleam că duc procesul până la capăt. Mă învârteam în jurul cozii mult și bine.

Am lucrat singură pe un blocaj de vreo cinci ori, cu nuanțe diferite de judecată. Abia cu ajutorul unui coach am reușit să echilibrez percepția cu adevărat și să trec de acel blocaj.

Chiar dacă teoretic și practic știu noțiunile dintr-o metodă de lucru, asta nu-mi garantează că pot să duc singură procesul până la capăt. De multe ori, aveam impresia că am reușit să echilibrez percepția dintr-un proces, dar pentru trăiri puternice, mai rău m-am încurcat.

Plusss că mi-am creat alte judecăți față de mine pentru că nu reușeam să finalizez un proces.

Chiar și coachii plâng câteodată (vorba lui Dan Bittman) 😅. Chiar dacă știm teoria, asta nu înseamnă că nu avem nevoie de ghidaj din exterior, pentru momentele când mintea noastră se împotmolește în propriile mlaștini.

Este genial să învățăm să lucrăm singuri cu orice metodă, dar să nu ne păcălim că putem să lucrăm pe orice temă.

▶️ Lucrul individual are avantajele sale: flexibilitate, intimitate și posibilitatea de a explora în propriul ritm. Îți permite să te confrunți cu emoțiile tale și să îți dezvolți auto-reflecția.

Este o cale minunată de a te conecta cu tine însuți și de a-ți construi independența emoțională.

▶️ Pe de altă parte, lucrul cu un coach aduce un plus de claritate și direcție. Un coach experimentat poate vedea ceea ce tu, din interiorul situației, nu poți observa.

El poate să îți ofere feedback obiectiv și să te ghideze prin momentele dificile. Este ca și cm ai avea un far care să îți lumineze calea atunci când ești în ceață.

💫 În esență, ambele abordări sunt valoroase și pot fi complementare. Poți începe procesul pe cont propriu și, atunci când simți că ai nevoie de ghidaj suplimentar, să apelezi la un coach.

💫 Important este să fii deschis și să recunoști când ai nevoie de ajutor. Nu este un semn de slăbiciune, ci de înțelepciune și maturitate.

Sunt curioasă să aflu ce părere aveți despre acest subiect. Cum funcționează pentru voi? Ați încercat ambele abordări? Care a fost experiența voastră?