24/03/2020
Zilele acestea, nu mai numaram morti.
Stam in casa si numaram masini care trec pe sub geam si oamenii pe care ii vedem pe strada.
Numaram si judecam. Si iarasi, ne infieram unii pe altii.
Stam in casa, insa tot cu ochii in exterior suntem, judecand in interior, acolo unde ar trebui ca in aceste zile sa ne intoarcem si sa ne facem treaba.
Viata ne testeaza in aceste zile. Pe toti.
Si nu pe corp, nu pe fizic.
Acolo testeaza doar pe cativa dintre noi, care au nevoie sa isi puna poate, mai multe intrebari legat de asta, pe langa celelalte. In cea mai mare parte, ne teseaza pe psihic, pe emotional si pe spiritual.
Si ne testeaza zilnic.
Si indiferent cine a pornit acest "virus", ca e virus, ca nu e virus, ca murim sau nu din cauza lui, ca e conspiratie sau nu, ceea ce traim e un CONTEXT DE VIATA care NE ALINIAZA pe toti, fara exceptie, global de data asta, in fata lui.
Si fiecare, ne uitam la acest context, acelasi pentru toti, dintr-o perspectiva INTERIOARA, a fiecaruia dintre noi.
Si contextul, pune o presiune, ACEEASI presiune, pe noi toti.
Iar noi, raspundem SAU reactionam la aceasta presiune, de acolo de unde suntem “intariti” sau “vulnerabili”, in interior, “tarie” sau “vulnerabilitate” care se trezeste sub aceasta presiune, a lui.
E ca atunci cand ploua si cei meteo dependenti se intristeaza brusc, fara un motiv real, in viata lor. Iar cei care nu sunt meteo dependenti, raman in starea lor si sunt in regula cu ploaia.
Asa incat, ca niste corzi, vibram in moduri diferite la aceasta presiune.
Si pentru ca suntem (ca) un manunchi de corzi, deci suntem tot de viata inmanunchiati sau interconectati, cu cat mai multe corzi vibreaza in acelasi sens, cu atat manunchiul tinde sa vibreze, cam la unison.
Si asa, cei care aveau un bun echilibru, o buna credinta, un bun zen, un bun mindfulness, o gandire rationala care ii tinea cumva in echilibru si in zona de valori, incep incet, incet, sa se acordeze la mentalul colectiv, de masa, care canta in legea lui.
La fiecare "criza" colectiva, pe care am traversat-o, s-a intamplat la fel.
Unii oameni au vibrat mai mult pe discernamant, deschidere umana si actiune asumata si in acelasi sens, altii au vibrat mai mult, pe frica, nervi si judecata.
Si in functie de context, masa critica a fost fie intr-o zona, fie in alta.
Acum, avem o experienta mult mai colectiva care ne inmanunchiaza mult mai clar cu toata lumea, cu o dinamica a fricii foarte vie care ne activeaza mult, pe modul de supravietuire.
Si cand suntem activati pe acest mod, unii dintre noi se mobilizeaza si devin centrati si gasesc solutii constructive, ceilalti ca sa supravietuiasca, se indeparteaza si/sau indeparteaza pe cei de care se considera amenintati in starea sau situatia lor.
Pentru cei care pot primi aceste randuri cu inima deschisa, este un moment in care poate ne ajuta sa privim fiecare, la reactiile lui din aceste zile.
La cuvintele folosite, la emotiile exprimate sau nu, la privirile incarcate sau nu, la gesturile de fuga sau respingere umana, la judecatile rostite sau nu, la ce a cultivat constant, la toate cele traite, in aceste zile.
Sa dam filmul vietii putin inapoi si sa il privim un pic mai din lateral si sa vedem,
- ce am ales sa manifestam in aceste zile si daca am ales sau doar ne-am supus valului de unde colective,
- ce am ales sa dam curs din TOATA gama de emotii si de ganduri,
- am actionat constient sau am reactionat,
- ne-am amestecat cu mentalul colectiv sau am putut ramane in centrul nostru sau macar aproape, de unde am putut privi si actiona obiectiv, echilibrat si responsabil?
- ce am dat in jur ?
Sa ne facem noi inainte de orice, un examen constient, al constiintei.
Pentru ca, atat timp cat "examenul" nu s-a terminat, mai avem inca timp sa il trecem. Schimband cate ceva la noi.
Multi din cei care spun ca cred in Dumnezeu, judeca in aceste zile mult. Chiar mult. Si se alarmeaza mult. Si foarte mult. Si folosesc diverse invective. Mult. Trist de mult.
Asa incat las aceasta observatie aici, cu "intrebarea", ce are oare de a face judecata aproapelui atat de aspra si insotita si de invective, ce are de a face frica asta atat de mare care ne fura judecata clara si ne inacreste sufletul, cu credinta si cu Dumnezeu ?
Le las aici nu pentru a primi raspuns.
Las aici aceste randuri, pentru cine vrea sa reflecteze la tema pe care o adreseaza ele.
Caci atmosfera colectiva si ce se misca acum in mentalul colectiv ca panica si cumul informational din foarte multe surse, produce valuri mari si poate aveti in acest fel, o mica aducere aminte, pentru a nu uita ce e credinta, lasandu-va instapaniti de frica si de aici, de judecata.
Nu controlam, niciunul, destinul nimanui.
Iar alegerile noastre, sunt facute in nume propriu si atat. Chiar daca uneori, avem copii sau parinti bolnavi si luam decizii cateodata, pentru ei. Se contorizeaza tot la noi.
Si cu cat deciziile sunt mai constiente si plecate dintr-un spatiu de valori, cu atat mai mult avem sansa unei vieti si a unei evolutii sanatoase, CONTRIBUIND CU ACEASTA si la mediul, uman si fizic, in care le traim, raspandind temeinic aceasta "sanatate" fara sa incalcam liberul arbitru al nimanui, ajutandu-ne in acest fel pe noi, de a nu ne creste numarul de lectii.
In rest, are cine sa masoare totul, pentru fiecare, d**a o masura mult mai clara decat o putem face noi.
Va rog sa fiti atenti la faptul ca NU spun sa nu ne pese de ce fac cei din jur si sa nu fiti responsabili.
Spun doar, sa va observati reactiile si sa incercati SA NU PIERDETI ce ati lucrat fiecare bun cu voi, sa nu pierdeti credinta pe care ati avut-o pana in aceste zile in iubire, in constienta, in munca voastra cu sine, in felul in care unii dintre voi v-ati vindecat frumos pentru ca v-ati orientat fiecare in felul vostru, spre bine si spre alegeri constiente si nu spre judecata si izolare sufleteasca si sa nu pierdeti angajamentul pe care vi l-ati luat in ceea ce priveste evolutia voastra.
Doar de cateva "corzi" este nevoie, sa vibreze in continuare, intru bine, claritate si deschidere umana, pentru a schimba acest context de acum, pe tihna si pe pace, si inmanunchiati in continuare sa mergem impreuna mai departe, nu catre o noua criza, ci catre vindecare.
As zice sa vedem mai departe de acest "virus".
Si sa vedem in perspectiva.
Altfel, ce credeti ca se schimba, in timp ce stam in casa cu mintile acordate la frecvente foarte joase, acordandu-ne in timp si corpul la vibratia lor ?
Fiecare avem o constiinta. Si prin tot ce facem dam de veste ei si astfel vietii, cam pe unde suntem.
Si undeva, in miezul ei, viata aduna tot ceea ce dam fiecare in aceste zile. Si apoi, malaxeaza totul si naste urmatoarea experienta colectiva si urmatoarea experienta individuala, pentru fiecare dintre noi.
Totul, pentru a ne deschide catre noi si unii catre altii, cat mai autentic.
Va rog sa capitalizam pe ce am lucrat cu noi pana acum, cei care am lucrat in acest sens, in loc sa consumam energia (spirituala) pe care am acumulat-o, lasandu-ne afectati pana intr-acolo incat sa convertim valorile din noi, de mentalul colectiv, afectat acum de frica, mental care vibreaza in aceste zile mult, pe judecata.
Va multumesc si va doresc o zi frumoasa si o saptamana buna, tuturor ! 🙏🙌✨
